Uniunea Europeană - noi sancțiuni împotriva Rusiei
Dorin Melnic
Ceea ce vedem la etapa actuală în Ucraina nu este nimic nou. Reprezintă o continuare a strategiei Moscovei de distrugere a populației civile și a infrastructurii ucrainene care se întâmplă de un deceniu încoace, de la anexarea peninsulei Crimeea.
Rusia a încălcat toate legile internaționale umanitare, dar rămâne membră a Consiliului de Securitate al ONU. A cauzat reducerea aprovizionării cu cereale pentru multe dintre cele mai sărace națiuni ale lumii, declanșând penurie de alimente și foamete. Aceste abuzuri continuă să fie pedepsite prin cele mai dure sancțiuni pe care le pot aduce organizațiile multilaterale relevante.
Uniunea Europeană a impus sancțiuni fără precedent Rusiei ca răspuns la invazia neprovocată și nejustificată a Ucrainei din 24 februarie 2022, acestea incluzând măsuri restrictive direcționate (sancțiuni individuale), sancțiuni economice și măsuri de viză.
Bruxelles-ul a propus la data de 15 februarie a.c. un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care vizează tehnologiile cu dublă utilizare în scopuri militare.
,,Propunem, printre altele, restricții la export pentru mai multe componente electronice folosite în sistemele armate rusești, cum ar fi elicoptere, rachete și drone’’, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
Noile sancțiuni – cel de-al 10-lea pachet de restricții impus de UE Rusiei – vizează și Iranul pentru furnizarea de drone folosite de armată rusă în Ucraina. ,,În plus, dorim să sancționăm entitățile iraniene, mai ales cele care au conexiuni cu Garda Revoluționară a Iranului. Suntem datori să acționăm și să confruntăm conducerea de la Teheran cu privire la furnizarea de drone și transferul de know-how pentru construirea de întreprinderi de producție în Rusia’’, a adăugat von der Leyen.
Pachetul nou nu include măsuri suplimentare privind sectorul petrolului și gazelor din Rusia, dar președintele Comisiei insistă că sancțiunile existente au un impact semnificativ.
,,Veniturile Rusiei din vânzările de gaze către Europa s-au micșorat cu două treimi. Plafonul prețului petrolului înseamnă că rușii pierd profituri în valoare de 160 de milioane de euro zilnic’’, a spus ea. ,,Kremlinul este nevoit să vândă rezerve de aur pentru a acoperi golurile lăsate de lipsa veniturilor de petrol. Încercarea lui Putin de a șantaja Europa folosind războiul energetic a fost un eșec josnic’’.
Pentru a opri evitarea sancțiunilor, UE dorește să impună restricții și unei companii de transport maritim cu sediul în Dubai, suspectată că a ajutat Rusia să combată sancțiunile la exporturile de petrol. Se crede că această companie a achiziționat mai multe petroliere rusești, cărora nu le mai era permis să transporte petrol din cauza sancțiunilor europene și internaționale asupra entităților deținute de Rusia. Sub noua lor administrație, petrolierele pot transporta din nou petrol pe mare.
Moscova a hotărât să reducă producția de țiței cu jumătate de milion de baril pe zi începând din martie a.c., la puțin peste două luni după ce marile economii ale lumii au impus un plafon de preț pentru exporturile pe mare ale țării.
,,Nu vom vinde petrol celor care aderă direct sau indirect la principiile plafonului de preț’’, a declarat viceprim-ministrul rus Alexander Novak într-un comunicat. ,,Astfel, Rusia va reduce voluntar producția cu 500 000 de barili pe zi în martie, lucru care va contribui la restabilirea relațiilor de piață’’.
Reducerea este echivalentă cu aproximativ 5% din producția rusă de petrol.
Scăderea ofertei de petrol din Rusia va însemna mai multă concurență pentru barilii din alte surse, precum Orientul Mijlociu, de care Europa are nevoie în prezent.
Alte sancțiuni includ o extindere a suspendării licențelor de difuzare a instituțiilor media controlate de statul rus și care sunt acuzate de răspândire de propagandă, manipulare și denaturare a faptelor, vizând UE și vecinii săi.
Bruxelles-ul dorește, de asemenea, să interzică cetățenilor ruși să ocupe posturi în organele de conducere ale operatorilor de infrastructuri și entități europene critice, potrivit documentelor emise. Cetățenii UE ar fi scutiți de această prevedere.
La etapa actuală, sancțiunile europene și internaționale și-au făcut efectul: PIB-ul Rusiei urmează să scadă în a.c. cu cel puțin 3.4%. Dar imaginea publică a președintului Vladimir Putin continuă să fie ridicată, demonstrând că sancțiunile nu au avut un impact suficient de puternic asupra populației de rând pentru a-i zdruncina sprijinul.
Asta nu înseamnă că sancțiunile au dat greș. Dimpotrivă, este posibil ca ele să joace un rol mai critic în viitorul apropiat. Odată cu retragerea companiilor occidentale, tehnologiile industriale rusești au rămas în urmă. Capitalul uman valoros a părăsit și va continua să părăsească țara, scăzându-i potențialul de creștere.
Când această realitate va deveni evidentă, rușii ar putea realiza că nu există viitor pentru ei decât dacă au un lider puternic care să poată reface relația cu Vestul. Astfel, Rusia ar cunoaște o schimbare de regim și ar putea apărea o șansă de a negocia un sfârșit de război care să fie în concordanță cu justiția globală.
Pentru a evita nașterea unei ,,noi Corei de Nord’’, este esențial ca Occidentul să continue eforturile diplomatice de a mobiliza sprijinul din partea guvernelor neutre și, dacă se poate, să convingă aliații Rusiei să treacă în tabăra statelor care se opun utilizării soluțiilor militare pentru rezolvarea conflictelor internaționale.
