Serbia şi Kosovo nu au reuşit să ajungă la un acord privind normalizarea relaţiilor

Alexandru Crenganiș

După noi negocieri ale părților, Serbia şi Kosovo nu au reuşit să ajungă la o concluzie clară în vederea evitării tensiunilor viitoare. Cea mai recentă rundă de negocieri dintre cele două părți a avut loc în data de 19 martie, după luni de presiuni pentru a se ajunge la o înțelegere.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti și președintele sârb Aleksandar Vucic au purtat negocieri timp de aproape 12 ore în timpul unui summit desfășurat la Ohrid, în Macedonia de Nord, în cadrul căruia au discutat un plan cu 11 puncte, prezentat de UE luna trecută.

Kosovo și Serbia poartă discuții mediate de UE de aproape 10 ani, de la declararea independenței Kosovo în 2008, la aproape un deceniu după ce războiul a pus capăt dominației sârbe. Însă Serbia consideră în continuare Kosovo ca fiind o provincie separatistă, iar conflictele dintre vecinii din Balcani au alimentat temerile legate de o revenire a conflictului.

Întâlnirea a avut loc sub egida UE, aceasta fiind prezidată de către Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene. Cele două părţi nu au reuşit să semneze un acord privind normalizarea relaţiilor lor complicate,

În urma discuțiilor, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a transmis semnale contradictorii cu privire la negocieri, afirmând că s-a ajuns la un cadru de punere în aplicare a planului, dar că nu se poate ajunge la o normalizare a legăturilor, relatează AFP.

„Nu au fost capabile să găsească o soluție acceptabilă pentru ambele părți, atât de ambițioasă pe cât de mult prevedeam sau propuneam”, a declarat Borrell, chiar dacă a salutat obținerea unui acord care, în cele din urmă, nu a fost semnat.

Acest lucru s-a întâmplat, în special, datorită faptului că Kosovo a fost nu este gata să dea dovadă de flexibilitate, iar Serbia a refuzat anterior să semneze acordul, deși și-a exprimat disponibilitatea de a începe implementarea acestuia.

Josep Borrell a felicitat cele două tabere pentru că au acceptat anexa în cauză, dar a recunoscut că Belgradul şi Priştina au avansat mai puţin decât se spera. „Părţile nu au putut găsi o soluţie reciproc acceptabilă la fel de ambiţioasă precum cea pe care am propus-o”, a spus el reporterilor, fără a răspunde la întrebări.

„Kosovo și Serbia au convenit asupra anexei de punere în aplicare a acordului privind calea spre normalizarea relațiilor dintre ele”, a declarat Borell reporterilor

În pofida consimţământului verbal cu privire la acord, Kurti şi Vucic au rămas fermi pe poziţiile lor, fără niciun indiciu că ar fi dispuşi să facă compromisuri în chestiuni cheie. Preşedintele sârb Vucic a spus că Serbia nu va accepta niciodată independenţa Kosovo, în timp ce Kurti a spus că nu va fi de acord cu o propunere privind crearea unei asociaţii a municipalităţilor sârbe din Kosovo, care ar oferi mai multă autonomie municipalităţilor cu majoritate sârbă.

Vorbind separat, la o altă conferință de presă, premierul kosovar Albin Kurti a declarat că, deși Serbia nu a semnat încă Acordul, finalizarea discuțiilor reprezintă „o recunoaștere de facto între Kosovo și Serbia”.

Vucic a declarat într-o conferință de presă că părțile nu au căzut de acord asupra tuturor punctelor.

„În ciuda diferențelor, am avut o conversație decentă”, a spus el.

Dar, cu toate acestea, Vucic a declarat că nu a dorit să semneze acordul deoarece Serbia nu va recunoaște independența Kosovo, Chiar cu câteva zile înaintea acestei întâlniri, la Belgrad au avut loc proteste împotriva acestui posibil acord de normalizare a relațiilor,

În Anexa privind punerea în aplicare a acordului, publicată recent, părțile iau act de faptul că cele două documente cadru vor deveni părți integrante ale proceselor respective de aderare la UE ale Kosovo și Serbiei. Totodată, cele două părți recunosc că orice nerespectare a obligațiilor care le revin în temeiul Acordului, al Anexei sau al Acordurilor din cadrul Dialogului din trecut, poate avea consecințe negative directe asupra proceselor lor de aderare la UE și asupra ajutorului financiar pe care îl primesc de la UE.

Borrell a declarat că UE va cere cu fermitate ambelor părți să își îndeplinească obligațiile dacă doresc să adere la bloc, avertizând că, în caz contrar, vor exista consecințe.

De asemenea, el a abordat propunerea de asociere a municipalităților sârbe din Kosovo, care ar oferi o mai mare autonomie municipalităților cu majoritate sârbă, un subiect îndelung disputat.

„Kosovo a fost de acord să lanseze imediat – și când spun imediat, mă refer la “imediat” – negocieri cu dialogul facilitat de Uniunea Europeană privind stabilirea unui aranjament specific și a unor garanții pentru a se asigura un nivel adecvat de autogestiune pentru comunitățile sârbe din Kosovo”, a declarat înaltul diplomat al UE.

În acest context, normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo se arată dificilă. Deși Comisia Europeană, dorește normalizarea relațiilor dintre cele două state, acest lucru va fi extrem de dificil, iar aderarea celor două state la blocul comunitar pare să fie imposibilă dacă acestea nu vor reuși să semneze un acord.