Neutralitatea Austriei – “necesară”, dar problematică
Autor: Dorin Melnic
Pe ,,bătrânul continent’’, invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la o regândire fundamentală a doctrinelor de securitate și politică externă de lungă durată.
În luna mai a anului precedent, Suedia și Finlanda, anterior neutre, au depus oficial cereri de aderare la NATO; și există semne că Ungaria și Turcia – care au întârziat procesul de ratificare – ar putea acum să-și atenueze obiecțiile față de solicitarea Suediei de aderare la Alianță, după ce, recent, Finlanda a devenit oficial țară membră NATO.
Austria, însă, nu a trecut deocamdată printr-o regândire fundamentală a statutului neutralității. Într-adevăr, Austria a aderat la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei și a acordat un spijin financiar semnificativ regimului de la Kiev, dar a renunțat la orice participare militară, invocând ,,neutralitatea permanentă’’ ancorată constituțional – o poziție care nu mai este plauzibilă.
Guvernul austriac condus de cancelarul Karl Nehammer a refuzat să exporte arme în Ucraina (deși deține un stoc de 56 de tancuri de tip Leopard 2 pregătite pentru donație) și nici nu a participat la antrenarea forțelor ucrainene. Importurile de gaz rusesc se apropie de nivelurile de dinante de război, 71% din gazul Austriei provenind din Rusia în decembrie 2022.
Companiile austriece, în special precum Raiffeisen Bank International și producătorii de mobilă Kronospan și EGGER, par a fi reticente în a-și abandona interesele de pe piața rusă. Potrivit Școlii de Economie din Kiev, dintre cele 63 de companii din Austria aflate în baza de date, 69% continuă să opereze în Rusia, doar 3% dintre acestea părăsind țara. Alți 14% intenționează să plece, iar restul de 14% și-au suspendat parțial activitățile.
Alexander Schallenberg, ministrul de externe al Austriei, consideră că izolarea economică deplină a Rusiei de Europa este imposibilă, deoarece Rusia este un vecin important al UE.
,,Acum se aud din ce în ce mai multe voci în Europa care doresc separarea completă de Federația Rusă. Trebuie să avem grijă ce ne dorim. Rusia nu va dispărea, ci va rămâne cel mai mare vecin al UE. A pretinde că țara poate fi izolată economic ca Coreea de Nord reprezintă o eroare, un lucru nerealist’’, a afirmat ministrul.
Potrivit unui sondaj de opinie realizat recent de portalul de știri austriac Heute, 65% din cetățenii austrieci sunt de părere că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să stea la masa negocierilor cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului, chiar dacă acest lucru ar însemna ca teritoriile Ucrainei ocupate de ruși să rămână definitiv agresorului.
Această atitudine mai indulgentă a poporului austriac și a guvernului de la Viena se datorează și unei afinități culturale mai vechi față de Moscova. Austria s-a considerat istoric ca fiind echidistantă între Rusia și Statele Unite, moștenire cu care s-a ales ales de la începutul Războiului Rece până în prezent, odată ce țara și-a asigurat independența condiționată de menținerea unei politici de neutralitate. Viena a devenit un centru atât pentru diplomația internațională, cât și pentru spionaj (în special cel rusesc) și a reușit să-și recapete un profil geopolitic. În plus, Austria a fost în 1968 primul stat occidental care a semnat un contract de furnizare de gaze pe termen lung cu Uniunea Sovietică.
Totuși, există și șefi de stat și de guvern care cred că statutul neutru al Austriei ar putea fi util în medierea conflictului între Rusia și Ucraina.
Pe 2 martie a.c., președintele austriac Alexander Van der Bellen a efectuat o vizită la Praga, unde l-a întâlnit pe omologul său ceh Miloš Zeman (notă: între timp, urmare a alegerilor prezidențiale din Cehia, Zeman nu mai ocupă acest post), cei doi președinți afirmându-și angajamentul de a păstra viziuni comune cu privire la situația din Ucraina. Van der Bellen a insistat cu această ocazie că neutralitatea Austriei nu este egală cu indiferența și că sprijinul acordat de guvernul ceh regimului de la Kiev este unul respectabil. ,,I-am spus domnului președinte (Van der Bellen) că, într-un anumit context, politica externă a Vienei poate juca un rol în soluționarea conflictului pe cale diplomatică’’, a comentat Zeman cu acea ocazie.
Austria este aproape complet înconjurată de membri NATO și UE – Germania, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia și Italia. Armata sa este slab dotată, iar Viena și-a externalizat de facto securitatea către vecinii săi.
În plus, Viena profită din plin de statutul neutru pentru a rămâne neutră în timp ce NATO aprovizionează constant armata Ucrainei. Opinia potrivit căreia țara poate supraviețui prin politica de neutralitate, echilibrând interesele Occidentului și ale Rusiei, fiind ea însăși parte a Occidentului, nu mai este sustenabilă din punct de vedere politic și moral.
Această problemă devine din ce în ce mai analizată în spectrul politic austriac. Gustav Gressel, cercetător în domeniul politicii în cadrul Programului Europa Extinsă la biroul de la Berlin al Consiliului European pentru Relații Externe, afirmă că ,,nimeni’’ din Austria nu ar putea explica în mod detaliat ce reprezintă statutul neutru al țării.
,,Deși războiul a revenit în Europa, mari secțiuni ale politicii interne și ale societății cred în iluzia că Austria poate rămâne liniștită în afara conflictelor și că se poate descurca cu puține investiții pentru forțele armate’’, consideră Gressel. ,,Poziția noastră de securitate este ridiculizată la nivel internațional de unele state și percepută ca lipsită de caracter de altele. Să ne uităm la vecinii noștri elvețieni: ei au recunoscut că neutralitatea trebuie să fie însoțită de o consolidare a forțelor militare de apărare, rămânând astfel alerți la o agresiune care pune în pericol pacea pe continent’’.
Austria și-a anunțat deja planurile de a-și crește cheltuielele pentru apărare în următorii ani, concentrându-se pe modernizarea echipamentelor sale vechi și pe investiții în sisteme noi. Bugetul de apărare al țării va crește de la 3.4 miliarde de dolari în a.c. la 5.8 miliarde de dolari până în 2028, o creștere de peste 70%.
