Alegerile generale din Olanda
Alexandru Marian Crenganiș
Partidul de extremă dreapta al populistului anti-islam Geert Wilders a obținut o victorie categorică în alegerile generale recente din Olanda, care au avut loc la 22 noiembrie a.c. Partidul lui Geert (PVV) a obținut 37 din cele 150 de mandate ale Parlamentului cu sediul la Haga, urmat de coaliția socialist-verde (GL/PvdA) a fostului vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a obținut 25 de mandate.
În schimb, Dilan Yeșilgöz, succesoarea premierului demisionar Mark Rutte în fruntea formațiunii liberale VVD, a suferit pierderi grele și este pe cale să obțină doar 24 de mandate, cu 10 mai puține decât înainte, potrivit primelor rezultate.
„PVV nu mai poate fi ignorat. Vom guverna”, a declarat Geert Wilders, potrivit BBC, care mai remarcă faptul că victoria sa a zguduit politica olandeză și va transmite un șoc în întreaga Europă
Geert Wilders, în vârstă de 60 de ani, a exploatat cu succes frustrarea larg răspândită în societatea olandeză privind migrația și a promis „granițe închise”.
Wilders vrea inclusiv să organizeze un referendum pentru ieșirea din UE, numit „Nexit”, cu toate că a recunoscut că nu există o dispoziție națională pentru a face acest lucru.
În trecut el a mai avut numeroase declarații contondente la adresa migranților. A descris islamul drept „o ideologie a unei culturi retardate”, iar pe marocani i-a numit „gunoaie”.
Deși acesta a căștigat alegerile, formarea unui guvern nu va fi o sarcină ușoară. Acesta va trebui să convingă un partid să facă alianță cu acesta, pentru a avea un număr de 76 de mandate din cele 150 spre a putea guverna.
El a făcut propuneri către alte partide, declarând că este timpul să colaboreze pentru a găsi soluții. Wilders a sugerat chiar că ar fi dispus să facă un compromis cu privire la idealurile sale antimusulmane, de dragul intrării la guvernare.
„Înțeleg foarte bine că partidele nu vor să fie la guvernare cu un partid care dorește măsuri neconstituționale”, a spus el. „Nu vom vorbi despre moschei, Coran și școli islamice”, a asigurat el.
Yeșilgöz, șefa partidului lui Rutte, a declarat că exclude orice susținere pentru Wilders în funcția de prim-ministru. Șefa partidului liberal se arătase însă deschisă în campanie la o colaborare cu acesta în parlament, o deschidere care a fost criticată de unii comentatori locali.
Pieter Omtzigt, al cărui partid centrist nou format se estimează că va câștiga 20 de locuri, venind astfel pe locul patru, a exclus anterior posibilitatea colaborării cu partidul extremist, spunând că politicile sale antiislamice contravin libertăților de exprimare și de religie care sunt consacrate în constituția olandeză.
În timpul campaniei, scrie BBC, Geert Wilders a profitat de nemulțumirea larg răspândită față de guvernul anterior, care nu s-a pus de acord asupra unor noi reguli de azil. Politologul Martin Rosema de la Universitatea din Twente spune că acesta a fost unul dintre marile cadouri oferite de rivalii săi politici în campania electorală.
În chestiunea războiului din Ucraina, ca și alți lideri de extremă dreapta de pe continent, Wilders a lăudat guvernarea lui Vladimir Putin, raliindu-se împotriva a ceea ce el a descris drept „rusofobie isterică” în Europa. Într-una dintre ultimele dezbateri dinaintea alegerilor, Wilders a declarat că nu va sprijini trimiterea mai multor arme Ucrainei.
În vreme ce Wilders și-a îndulcit retorica antiislamică în ultimele săptămâni, nu există semne că el este dispus să-și atenueze euroscepticismul.
Între timp, victoria lui Geert Wilders a reaprins retorica extremiștilor de dreapta din blocul comunitar în perspectiva alegerilor europarlamentare care se apropie, așa-numiții „Mini-Trump” exprimându-și imediat entuziasmul într-o serie de declarații și mesaje publicate pe rețelele sociale.
„Peste tot în Europa cetățenii doresc o schimbare politică!”, a comentat pe X partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD).
„Vântul schimbării este aici! Felicitări lui Geert Wilders pentru victoria sa în alegerile din Olanda”, s-a grăbit să declare premierul ungar Viktor Orbán imediat după publicarea primelor rezultate parțiale.
Această victorie este una extrem de neașteptată și poate crea probleme atât pentru Olanda, cât și pentru UE. Acest rezultat mai arată că nemulțumirile oamenilor din ultimii ani sunt extrem de mari, iar acestea se transformă în voturi care merg la partidele extremiste. Semnalul electoral din Olanda ar putea fi doar începutul la nivel pan-european, deoarece la anul vor avea loc alegeri în multe state din blocul comunitar.
