Parlamentul Ungariei a ratificat aderarea Suediei la NATO
Alexandru Crenganiș
Parlamentul Ungariei a ratificat recent aderarea Suediei la NATO, după mai mult de un an de întârziere. Votul este ultimul pas procedural după decizia istorică a Suediei de a renunța la neutralitatea ei tradițională. Aderarea acestui nou membru al Alianței schimbă profund strategia de apărare a Suediei și a NATO.
Candidatura Suediei a fost aprobată cu o majoritate covârşitoare de voturi (188 dintr-un total de 199).
Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat la câteva minute după vot: “Astăzi este o zi istorică. Parlamentele tuturor statelor membre NATO au votat în favoarea aderării Suediei la NATO. Suedia este pregătită să își asume responsabilitatea pentru securitatea euro-atlantică.”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat votul, adăugând: „Aderarea Suediei ne va face pe toți mai puternici și mai siguri”.
Ungaria este ultima țară NATO care a ratificat cererea Suediei de aderare la alianță, după ce, în luna ianuarie a.c,, Turcia a artificat cerererea respectivă după mai multe luni de negocieri.
Guvernul Ungariei a transmis în mod repetat că, în principiu, sprijină aderarea Suediei, dar în realitate a tergiversat procesul de ratificare, cerând Suediei să înceteze să „defăimeze” guvernul ungar. Budapesta a acuzat, de asemenea, oficialii suedezi că atacă Ungaria în probleme legate de statul de drept.
Progrese între cele două state au fost făcute după ce la 23 februarie a.c. a avut loc o întâlnire între premierul ungar Viktor Orban și omologul său suedez Ulf Kristersson, la Budapesta.
„Am reușit să clarificăm bunele noastre intenții reciproce”, a spus Viktor Orban, după ce a semnat un acord de cumpărare a patru avioane de luptă de fabricație suedeză, Jas-39 Gripen.
Imediat după ce Rusia a declanșat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Suedia a luat decizia istorică de a renunța la neutralitate, iar majoritatea statelor membre NATO au fost de acord cu cererile Finlandei și Suediei de a adera la alianță.
Ungaria și Turcia au fost singurele state care au întârziat procesul de aderare. Ankara a invocat motive de securitate, iar Budapesta nu a fost extrem de clară privind motivele amânării ratificării.
Unii experți consideră că această amânare a fost o strategie a Budapestei de a obține concesii din partea Comisiei Europene, care a înghețat fonduri destinate Ungariei din cauza unor derapaje de la regulile statului de drept și de la valorile democratice.
Analistul Mate Szalai de la Universitatea Ca' Foscari din Veneția spune că Viktor Orban a folosit strategia de tergiversare pentru a atrage atenția asupra importanței țării: „Orban a vrut să meargă cât de departe a putut, fără a provoca probleme serioase comunității transatlantice, dovedind în același timp că Ungaria este o putere demnă de luat în seamă”, a declarat Mate Szalai.
Evaluări:
Aderarea Suediei (care nu a mai fost în război din 1814) şi a Finlandei este cea mai semnificativă extindere a alianţei de la extinderea sa în Europa de Est în anii 1990.
De asemenea, întregul peisaj geopolitic în Europa se va schimba.
În primul rând, Suedia este extrem de importantă datorită poziției sale geografice. Intrarea acesteia în NATO înseamnă că, practic, toate țările din peninsula scandinavă fac acum parte din aceeași alianță militară, ceea ce va oferi acces Alianței și statelor regiunii atât în Marea Baltică, dar și în Oceanul Arctic.
Deși Suedia are o armată mică, de doar 38.000 de oameni, aceasta are o industrie de apărare extrem de importantă și dezvoltată. Ciferele de acum 2 ani arată ca veniturile din industria apărării se ridică la peste 3 miliarde de dolari.
În al doilea rând, Suedia va contribui foarte mult la apărarea aeriană a Alianței, deoarece aceasta este o forță aeriană extrem de importantă, având cel ptțin 100 de avioane de luptă Gripen (produse local și extrem de competitive). Asta va permite Alianței să redistribuie capacități de apărare aeriană pe alte flancuri.
