Noi dispute asupra insulelor Falkland
Dorin Melnic
Pe 20 februarie a.c., secretarul britanic pentru afaceri externe și ale Commenwealth-ului David Cameron a vizitat locurile unde s-au desfășurat luptele din cadrul Războiului Malvinelor, din 1982, cu scopul de a sublinia că insulele Falkland (numite și insulele Malvine) reprezintă o ,,parte valoroasă a familiei britanice’’.
Vizita lui Cameron – primul secretar pentru afaceri externe britanic care a efectuat o călătorie în arhipelagul Atlanticului de Sud în ultimele trei decenii – a venit pe fondul solicitărilor reînnoite ale Argentinei pentru negocieri asupra teritoriului contestat.
În martie 2023, ministrul argentinian de externe Santiago Cafiero a declarat că Argentina se retrage dintr-un acord încheiat în 2016 în care Londra și Buenos Aires s-au angajat să coopereze împreună pe o varietate de probleme. În timp ce acel acord a încercat să îmbunătățească parteneriatele în Atlanticul de Sud, ambele părți au continuat să-și afirme pretențiile de suveranitate asupra insulelor Falkland.
,,Atâta timp cât insulele vor să facă parte din familia Regatului Unit, sunt absolut binevenite și sper că asta va fi pentru o perioadă lungă, posibil pentru totdeauna’’, a afirmat Cameron, potrivit presei britanice care l-a însoțit în călătorie.
Ministrul de Externe al Argentinei, Diana Mondino, a răspuns ironic la vizita secretarului britanic pe insulele Falkland. ,,Apreciem gestul lui Cameron de a include Argentina în vizita sa în regiune. Vom fi bucuroși să-l primim la Buenos Aires cu o ocazie viitoare’’, a comentat Mondino pe contul ei de pe rețeaua de socializare X, fostul Twitter.
Între timp, guvernul provinciei argentiniene Tierra del Fuego, pe al cărei teritoriu se află insulele Falkland, l-a declarat pe Cameron persoană non-grata în ziua vizitei sale, adăugând că venirea secretarului britanic reprezintă doar ,,o provocare a Londrei’’.
Totuși, purtătorul de cuvânt al guvernului argentinian, Manuel Adorni, a încercat să evite controversele.
,,Vizita lui David Cameron pe insulele Falkland este un punct pe ordinea de zi a agendei sale și nu putem să ne dăm cu părerea. Dar asta nu înseamnă că nu ne reafirmăm dreptul la suveranitate asupra insulelor’’, a comentat Adorni, răspunzând la o întrebare a mass-media argentiniene care a subliniat că Ministerul de Externe nu a emis nicio comunicare despre vizita lui Cameron.
Argentina și Marea Britanie nu au fost de acord cu privire la statutul de proprietate asupra insulelor timp de două secole. Argentina susține că Malvinele îi aparțin, deoarece le-a moștenit de la coroana spaniolă în anii 1800’ și din cauza apropierii lor de țărmul Americii de Sud (483 km est). Britanicii își afirmă drepturile de suveranitate datorită administrării de lungă durată a insulelor și pe principiul autodeterminării insulelor, care în au declarat, în cadrul unui referendum din 2013, că doresc să rămână parte a Regatului Unit.
Amintirea războiului din insulele Malvine reprezintă ,,o rană deschisă’’ în Argentina. Pe 2 aprilie 1982, armata argentiniană a invadat insulele cu scopul de a le ,,recuceri’’. Marea Britanie a decis să riposteze, declanșând un război scurt, care a durat 74 de zile.
În luptele care au urmat, aproximativ 655 de soldați argentinieni și 255 de soldați britanici și-au pierdut viața, dar și trei locuitori ai insulelor Falkland.
Forțele britanice au redobândit controlul asupra insulelor pe 14 iunie.
La etapa actuală, Javier Milei, președintele Argentinei din decembrie 2023, și-a anunțat scopul de a restabili controlul țării asupra insulelor Falkland, adaugând ‚,combustibil’’ acestui conflict teritorial, dar a anunțat că nu vrea să se implice într-o nouă confruntare militară cu Marea Britanie.
Milei a prezentat revenirea insulelor în structura teritorială a Argentinei în urma unui lung proces comparabil cu situația Hong Kongului, care s-a subordonat conducerii chineze în 1997. Aceste idei nu au stârnit interesul premierului britanic Rishi Sunak; acesta a declarat că a avut un dialog la telefon cu liderul argentinian la finalul lunii noiembrie a anului trecut și că i-a transmis: ,,Subiectul este închis și a fost rezolvat cu mult timp în urmă’’.
State importante din America de Sud și-au arătat sprijinul față de Buenos Aires. Brazilia a emis o declarație în care susține ,,drepturile legitime ale Argentinei în disputa de suveranitate’’. Venezuela a venit și ea în sprijinul Argentinei.
,,Republica Bolivariană Venezuela își ratifică susținerea pentru revendicarea legitimă a poporului argentinian asupra insulelor Malvine, ocupate ilegal de fostul Imperiu Britanic de 191 de ani’’, a declarat ministrul venezuelean de externe Yván Gil.
De asemenea, cetățenii unor state membre ale Uniunii Europene nu par să fie de partea Londrei în această dispută; majoritatea respondenților din țări ca Germania, Italia, Franța și Spania care au participat la sondajul de opinie organizat în perioada 8 august – 6 septembrie 2023 de YouGov, o firmă internațională britanică de cercetare de piață și analiză de date bazată pe internet, au spus că arhipelagul ar trebui să fie argentinian.
În concluzie, deși conflictul din insulele Falkland nu se bucură în prezent de o popularitate sporită în sfera relațiilor internaționale, merită analizat datorită unor aspecte interesante. Spre exemplu, susținătorii Argentinei din această dispută văd suveranitatea Londrei asupra insulelor Falkland drept o continuitate a fostului sistem colonial britanic. Mulți experți compară situația tensionantă a insulelor cu cea din peninsula Coreea, doar că acestea se află în arhipelagul Atlanticului de Sud. Și, nu în cele din urmă, chiar dacă aceste insule reprezintă un subiect de conflict de mai bine de două secole, ele reușesc și astăzi să readucă noi dispute și neînțelegeri între Argentina și Marea Britanie.
