Ucraina are nevoie de „mobilizare inteligentă”, nu de soluții după logica Primului Război Mondial – Valerii Zalujnîi

Autor: Marin Gherman

Notă: Analiza a fost publicată de autor pe site-ul Agenției de știri BucPress din Cernăuți, la linkul https://bucpress.eu/ucraina-are-nevoie-de-mobilizare-inteligenta-nu-de-solutii-dupa-logica-primului-razboi-mondial-valerii-zalujnii/

Fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zalujnîi, afirmă că mobilizarea trebuie regândită în funcție de realitățile războiului modern, marcat de utilizarea masivă a dronelor, de apariția sistemelor robotizate, de atacurile asupra infrastructurii și de ștergerea graniței dintre front și spatele frontului.

Potrivit Agenției BucPress, aceste idei au fost prezentate de Valerii Zalujnîi, în prezent ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, într-un discurs susținut la conferința Defence24 Days de la Varșovia și publicat de Ukrainska Pravda.

Zalujnîi pleacă de la constatarea formulată încă în noiembrie 2023, când avertiza asupra schimbărilor majore de pe câmpul de luptă. Apariția masivă a sistemelor fără pilot a dus, în opinia sa, la „transparența câmpului de luptă”, ceea ce a blocat metodele clasice de desfășurare a operațiunilor militare.

Fostul comandant-șef afirmă că Rusia a încercat să iasă din acest impas prin adaptări tehnice și tactice, dar a continuat să folosească în mare parte logica veche a războiului, în care oamenii devin „material consumabil”. În această abordare, chiar și câștigurile tactice minore sunt obținute cu pierderi mari, iar succesul depinde de capacitatea de a completa permanent aceste pierderi.

Una dintre cele mai dure idei ale textului o reprezintă critica adusă gândirii militare care reduce problemele frontului la lipsa de oameni. Zalujnîi avertizează că trimiterea unui număr mai mare de militari în zone dominate de drone nu înseamnă automat o creștere a eficienței, ci poate însemna doar o creștere a pierderilor.

„Războiul modern este un război al dronelor”, afirmă Zalujnîi, subliniind că armatele care nu înțeleg această realitate vor continua să plătească prin pierderi mari de personal.

El formulează și una dintre cele mai tăioase concluzii ale articolului: „artileria nu mai este zeul războiului”, iar „tancurile sunt trecutul, asemenea cailor și săbiilor”. Prin această formulare, Zalujnîi nu susține dispariția completă a armamentului tradițional, ci schimbarea rolului acestuia într-un război în care dronele, sistemele autonome și tehnologiile de detectare modifică radical modul de luptă.

În opinia sa, sistemul de mobilizare nu mai poate funcționa după logica Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, când apărarea frontului presupunea mase mari de oameni în prima linie. Astăzi, spune Zalujnîi, prezența fizică a militarilor pe linia de contact este tot mai limitată, în timp ce centrele de lansare, coordonare, analiză și comandă se află la adâncime operațională.

Fostul comandant-șef atrage atenția că întreaga țară devine, în realitate, zonă de război. Atacurile asupra infrastructurii, economiei și obiectivelor civile fac ca diferența dintre front și spatele frontului să fie tot mai relativă. Diferența dintre militari și civili nu mai ține de existența sau inexistența pericolului, ci de gradul de expunere la riscul de a fi răniți sau uciși.

În acest context, Zalujnîi propune conceptul de „mobilizare inteligentă”. Aceasta ar trebui să țină cont de evoluția tehnologică, de durata războiului, de criza demografică și de nevoia de a păstra capacitatea de rezistență a societății.

El identifică mai multe direcții posibile. Prima ar fi o formă de mobilizare în care majoritatea populației nu simte direct povara războiului, iar o parte dintre funcțiile militare sunt preluate de structuri specializate, inclusiv companii private sau persoane motivate financiar să participe voluntar la efortul de apărare.

A doua variantă este o mobilizare națională clar reglementată, cu volume, termene de pregătire și perioade de serviciu definite pentru toate categoriile de cetățeni. Această abordare ar presupune o rotație continuă, reguli transparente și o pregătire mult mai serioasă a personalului, apropiind funcționarea statului de modelul unei societăți permanent pregătite pentru apărare, cum este Israelul.

A treia variantă, descrisă ca una temporară, ar combina transferul unor funcții către companii private cu îmbunătățirea sistemului existent prin dialog deschis cu societatea, în special cu tinerii, despre modul de efectuare a serviciului, durata pregătirii, durata mobilizării și perspectivele ulterioare.

Zalujnîi insistă însă că nicio formulă de mobilizare inteligentă nu poate funcționa fără reformarea Forțelor Armate, a sistemului de pregătire a rezervei, a instruirii de luptă și a complexului militar-industrial. Ucraina are nevoie, în opinia sa, de o nouă doctrină, adaptată războiului tehnologic și orientată spre reducerea pierderilor umane.

În privința demobilizării, fostul comandant-șef este categoric. El afirmă că, în actualele condiții, toate apelurile la demobilizarea militarilor reprezintă „populism politic”, dacă nu sunt însoțite de o reformă reală a sistemului și de un mecanism funcțional de înlocuire, pregătire și rotație.

Zalujnîi concluzionează că mobilizarea și modul de efectuare a serviciului militar au devenit baza oricărui scenariu de continuare a războiului. Pentru Ucraina, problema nu este doar cum să completeze efectivele armatei, ci cum să mențină capacitatea de luptă a statului și dorința societății de a rezista într-un război de lungă durată.