Autorul cărților despre Ilovaysk, Roman Zinenko: Rusia trebuiе să fie responsabilă pentru crimele din Ucraina
Autor: Lodyn Pavlo, Ucraina
Activiștii ucraineni cer ca ziua de 29 august să devină Ziua Memorială a apărătorilor Ucrainei căzuți în războiul ruso-ucrainean. Data nu a fost aleasă din întâmplare deoarece, în această zi, acum 5 ani, militarii și voluntarii ucraineni au suferit cele mai mari victime în operațiunea antiteroristă din Donbass.
Se cuvine de menționat că principalul dușman în acea zi tragică nu au fost separatiștii din regiunile Donetsk și Luhansk care se opun autorităților oficiale ucrainene, ci trupele regulate ale Federației Ruse. Această realitate nu numai neutralizează teza unui «conflict civil» din Ucraina, ci demonstrează faptul că, pentru a-și atinge interesele proprii, Kremlinul este gata să ia orice măsuri cinice sau chiar criminale. Episodul sângeros privind împușcarea unei coloane de militari ucraineni în apropierea orașușui Ilovaysk este asociat cu episoade similare – doborârea aeronavei Boeing MH17 din Malaezia, otrăvirea din orașul britanic Salisbury și altele cazuri, în care Rusia este direct sau indirect implicată în acte teroriste și crime de război conform dreptului internațional.
În special despre tragedia din Ilovaysk și rolul esențial al Rusiei în aceste procese comentează martorul evenimentelor, voluntarul batalionului «Dnepr-1» Roman Zinenko, autorul cărților despre evenimentele din Ilovaysk «Jurnalul din Ilovaysky» și «Războiul care nu a fost». El menționează următoarele: «Ilovaysk nu a fost primul caz evident a unei invazii directe a trupelor ruse. Unele unități ruse încă de la începutul lunii august funcționau în regiunile Donetsk și Luhansk, fapt care se probează prin doborârea tehnicii militare rusești moderne. Însă, în timpul evenimentelor din apropierea Ilovaysk, invazia a fost cea mai mare. Pentru a înconjura grupul ucrainean de aproximativ două mii de militari era nevoie de un număr imens de trupe și echipamente militare. De aceea, mai multe grupuri tactice ale armatei Ruse au invadat teritoriul nostru.
În timpul operațiunii Ilovaysk, au fost înregistrate și făcute publice cele mai clare dovezi privind invazia rusească. De Ziua Independenței au fost distruse mai multe unități de tehnică militară inamică, iar unsprezece parașutiști ruși au fost luați prizonieri. Ulterior au fost distruse unități tehnice militare ale ocupanților, au fost produse diferite pierderi trupelor ruse (ca dovadă există fotografii și video), iar zece militari ruși au fost capturați. În ceea ce privește garanțiile părții ruse, potrivit ofițerilor care au negociat cu rușii, aceștia au cerut depunerea imediată a armelor și aruncarea tehnicii militare. Aceasta a fost condiția pentru ieșirea prin coridorul umanitar. Trebuie menționat că ieșirea a fost garantată doar unităților oficiale ale armatei Ucrainei. Unitățile de voluntari urmau să rămână în încercuire și să fie distruse sau să fie dezarmate și transmise formațiunilor militare ilegale de la Donetsk. La cererea armatei ruse de depunere a armelor, șeful Sectorului «B» (generalul Ruslan Khomchak - autorul) a răspuns cu un refuz și, conform ordinului conducerii, a plecat prin coridorul desemnat. Cine și ce aranjamente a încălcat –rămâne necunoscut. Mai mult, a doua zi după distrugerea coloanelor din coridorul sângeros, soldații ruși capturați au fost predați părții ruse și s-au întors acasă».
Astfel, atunci a avut loc execuția coloanelor militare de către Federația Rusă, iar astăzi este dificil să se stabilească inclusiv numărul final de victime și de persoane dispărute în acele evenimente sângeroase. În 2014 funcționa Comisia interimară de anchetă a Radei Supreme în cazul Ilovaysk; o parte din date sunt încă clasificate, se așteaptă transmiterea dosarului în instanță. Totodată, faptele care atestă prezența trupelor ruse și chiar implicarea lor în producerea crimelor sunt de necontestat. Prin urmare, pentru Roman Zinenko, problema principalului vinovat al tragediei este una retorică. Și astăzi, după 5 ani de la aceste evenimente, problema pedepsei făptuitorului este încă la fel de acută: «Cei care văd în acțiunile Rusiei o amenințare înțeleg că agresiunea rusă trebuie combătută. Cei care primesc anumite bonusuri din cooperarea cu Federația Rusă sunt, în general, indiferenți la încălcarea oricăror acorduri din partea acestei țări. Cel mai important lucru este ca relația de cooperare fructuoasă și reciproc avantajoasă să continue. Personal, cred că misiunea diplomației noastre este de a demonstra că agresiunea militară și terorismul reprezintă o amenințare pentru întreaga lume. De aceea, astfel de acțiuni ale Federației Ruse amenință nu numai Ucraina, ci afectează și securitatea internațională. Nu poate exista nici un compromis pe această temă: Rusia trebuie să fie responsabilă pentru crimele sale din Ucraina».
Trebuie menționat totodată că dovada prezenței Rusiei la evenimentele din Ilovaysk se găsește și în afara Ucrainei. Așadar, recent, o echipă de anchetatori britanici Forensic Architecture a publicat în revista The Guardian un studiu care confirmă participarea Rusiei prin analizarea imaginilor din satelit din august 2014, precum și prin utilizarea studierii automate a celor 2500 de ore de videoiregistrări despre aceste evenimente. Datele obținute vor fi utilizate în instanțe internaționale, atunci când se vor desfășura procesele privind revendicările Ucrainei împotriva Rusiei. (https://www.theguardian.com/world/2019/aug/18/new-video-evidence-of-russian-tanks-in-ukraine-european-court-human-rights?CMP=twt_a-world_b-gdnworld&fbclid=IwAR0VXuAEGADnHCvEoxSdJNd4UWsBW0jXt8v2xZfMBxSBgmJEo7Q2EpY28PQ)”.
Notă: Lodyn Pavlo este vicepreședinte al Organizației neguvernamentale ”Centrul de Narative Politice ale Democrației”, Ucraina. Acesta, împreună cu Roman Zinenko, expertul citat (autorul cărților despre evenimentele din Ilovaysk «Jurnalul din Ilovaysky» și «Războiul care nu a fost»), au participat recent la evenimente publice / geopolitice co-organizate de către Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House și desfășurate în România (Constanța și București), în mai 2019.
