Masa Rotundă Internațională "O nouă arhitectură geopolitică la Marea Neagră? Semne premonitorii, conflicte și convergențe"

Masa Rotundă Internațională "O nouă arhitectură geopolitică la Marea Neagră? Semne premonitorii, conflicte și convergențe"

27 ianuarie 2018

CONCEPTUL EVENIMENTULUI

 

Evenimentele politice se precipită la Marea Neagră. Pontul Euxin devine din nou teatru de confruntări geostrategice și spațiu de coexistență a unor ideologii, strategii politice, interese statale divergente, câteodată opuse.

Riscuri non-tradiționale, specifice lumii moderne (conflicte hibride, războaie informaționale etc.), se adaugă conflictelor deja tradiționale ale regiunii Mării Negre (competiția pentru Strâmtori, conflicte înghețate, tatonări între blocuri militare antagoniste, negocieri și reconfigurări ale sferelor de influență între marii actori politici în plan regional etc.). Aceste fenomene sunt însoțite de o cultură politică anemică la nivel local (în polis-urile Mării Negre), cu o capacitate redusă de a prevedea, anticipa, preveni catastrofe.

Pare că spațiul extins al Mării Negre (concept politico-diplomatic românesc) își construiește, în subterane, o nouă arhitectură geopolitică în arealul pontic, ale cărei semne premonitorii au contur confuz și se sustrag lecturii exacte.

Este nevoie de convergențe analitice, de efort și dialog pentru a identifica vectorii generatori și traseele geopolitice viitoare ale acestor semne, este nevoie de o cultură politică ce reclamă lecturi multiple, schimburi de idei, inventar consensual de sarcini și soluții. 

În Constanța/Tomis, cultura politică are șansa particulară de a se articula ca expresie specifică a culturii în sens tradițional (larg), cultură care generează (prin rădăcini: cultura greacă, lumea latină, Publius Ovidius Naso, Sfântul Andrei etc.) o epică singulară ancestrală în întreaga istorie a românilor și a culturii române.

Masa rotundă a propus, în această perspectivă, teme conjugate de reflecție, aflate la intersecția preocupărilor tradiționale ale istoricilor, analiștilor politici, experților în geopolitică, criticilor și istoricilor literari, oamenilor de cultură în sens larg, elitei academice și științifice locale, naționale și regionale.

Formatul dezbaterii: teme multiple, intervenții libere cu moderator, fără timpi pre-alocați.

Organizatorii și-au propus ca, ulterior mesei rotunde, să formalizeze rezultatele acesteia și să transmită participanților la eveniment, instituțiilor centrale și locale relevante cu atribuții și competențe în domeniile geopolitică, administrație locală, cultură și cultură politică, analiză și predicție politică, precum și mass-media, în formă scrisă, un sumar al evaluărilor, concluziilor, propunerilor, recomandărilor formulate în marja mesei rotunde informale.  

 

                                   REPERELE TEMATICE  

 

TEMELE MAJORE ALE DEZBATERII

 

  • Noi geopolitici și reconfigurări securitare la Marea Neagră.
  • Românii și comunitățile românești în bazinul Mării Negre.
  • Locul Tomisului în noile arhitecturi.

         

      TEMELE SUBSECVENTE ALE DEZBATERII

 

  • Spre o nouă arhitectură în zona Mării Negre: dimensiuni etnico-religioase și culturale în geopolitica pontică.
  • Demersuri pentru susținerea drepturilor minorităților române din statele zonei Mării Negre în anul Centenarului Reîntregirii (valorificarea momentului Centenarului pentru consolidarea legăturilor comunităților etnice românești din statele limitrofe României, rolul/implicarea instituțiilor românești).
  • R. Moldova – punte de legătură între două spații geopolitice: Est și Vest. Contradicție vs cooperare între etnicii români, ruși, ucraineni, găgăuzi și bulgari din R. Moldova.
  • Poate deveni Tomisul un loc al coeziunii în spațiul pontic, un loc de intersecție pașnică a geopoliticilor, ideologiilor și culturilor naționale, dar și un generator de soluții geopolitice și modele de coexistență?
  • Se află spiritualitatea românească din R. Moldova și din spațiile de etnogeneză românească aflate în prezent în afara României, în imediata ei vecinătate, într-un exil perpetuu? Care sunt soluțiile reale de reintegrare a acesteia în spațiul spiritual românesc, ținând cont de dinamicile geopolitice actuale, de contextul regional de securitate, dar și de angajamentele (obligațiile) externe ale Statului Român?
  • Care sunt, în anul Centenarului Marii Uniri, percepțiile comunităților spirituale românești din vecinătatea României privind forța regenerativă a culturii și diplomației române, șansele de reintegrare a acestora în spațiul cultural și spiritual comun (românesc)?
  • Care sunt, în anul Centenarului Marii Uniri, percepțiile minorităților etnice din România privind șansele consolidării dialogului interreligios și intercultural în România și în general în zona Mării Negre, în condițiile coexistenței, în acest spațiu, a modelelor benigne (Dobrogea) și maligne (conflicte interetnice, interreligioase, invocarea apartenenței etnice ca pretext pentru agresiuni teritoriale etc.)?

SESIUNEA DE DEZBATERE

  1. Anatol PETRENCU, istoric și om politic, prof. univ. dr. hab. (istorie), directorul Institutului de Istorie Socială ProMemoria, ex-președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, ex-președinte al Mișcării Acțiunea Europeană, Chișinău, Republica Moldova.
  2. Ion NEGREI, istoric și om politic, vice-președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova,  fost vice-prim-ministru fără portofoliu (responsabil de probleme sociale), Chișinău, Republica Moldova.
  3. Dorin POPESCU, analist politic, expert în geopolitică, ex-diplomat, președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House Constanța.
  4. Marin GHERMAN, doctor în științe politice, expert în geopolitică, directorul Centrului Media Bucpress, Cernăuți, Ucraina.
  5. Serghei HAKMAN, doctor în istorie, politolog, expert în probleme de etnopolitică, geopolitică și cooperare transfrontalieră, director adjunct – șef secție activitate științifică și internațională la Centrul regional Cernăuți de perfecționare a calificării funcționarilor publici, vice-președinte al Fondului de caritate ”Resurse și Inițiative Publice”, Cernăuți, Ucraina.
  6. Vadim GUZUN, cercetător, inițiatorul seriei „Afaceri Orientale”, București.
  7. Izel SELIM, expert, New Strategy Center, București.
  8. Reghina DIMITRIȘINA, expert în relații internaționale, București.
  9. Constantin MURARU, expert în relații internaționale, București.
  10.  Vergil CHIȚAC, Senator în Parlamentul României, președintele delegației României la Adunarea Parlamentară a NATO, Constanța.
  11.  Aurel PAPARI, prof. univ. dr., președintele Universității Andrei Șaguna Constanța.
  12.  Valentin CIORBEA, prof. univ. dr. (istorie), Universitatea Ovidius Constanța.
  13.  Stoica LASCU, prof. univ. dr. (istorie), președintele filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Constanța.
  14.  Marian ZIDARU, conf. univ. dr. (istorie / relații internaționale), Universitatea Andrei Șaguna Constanța.
  15.  Marius COJOCARU, lector univ. dr., Universitatea Ovidius Constanța.
  16.  Costin SCURTU, doctor în istorie, director al Muzeului Militar Național "Regele Ferdinand I", filiala Constanța.
  17.  Gabriel MOISE, comandor, doctorand în științe politice, comandant al Navei-Școală Mircea, Constanța.
  18.  Cezar PÂNZARU, președinte, Asociația Pro Basarabia și Bucovina - filiala Constanța.
  19.  Ion MOICEANU, profesor (istorie), redactor-șef al revistei Agora, Constanța.
  20.  Florin-Cristian ANASTASIU, vice-președinte al Asociației Casa Mării Negre Constanța, director al Colegiului Dobrogean Spiru Haret Tulcea.

 

Expert și organizator: Dorin POPESCU, analist politic, expert în geopolitică, ex-diplomat, președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House Constanța.