Relația dintre Ungaria și Ucraina – în plină tensiune
Dorin Melnic
Deși Ucraina încearcă să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), pe care o consideră cea mai realistă cale către prosperitate economică și către crearea unui tampon împotriva amenințării reprezentate de Federația Rusă de la invazia din februarie 2022, Bruxelles-ul a stabilit o serie de reforme complexe pe care Kievul trebuie să le întreprindă, iar opoziția Ungariei față de această idee continuă să încetinească eforturile ucrainenilor.
Tensiunile dintre Kiev și Budapesta reprezintă în primul rând un motiv de bucurie pentru Rusia – datorită premierului maghiar Viktor Orbán, negocierile inițiale dintre Ucraina și UE care acoperă domenii precum drepturile omului și politicile economice sunt blocate, căci este nevoie de sprijinul unanim al tuturor celor 27 de membri ai Uniunii.
Budapesta a menționat multiple îngrijorări, inclusiv încălcarea drepturilor lingvistice ale etnicilor maghiari din Ucraina și ceea ce a descris ca fiind un pericol de securitate pentru Ungaria în cazul aderării acestui stat.
Mulți oficiali europeni văd comportamentul guvernul ungar drept un pretext cinic de a împiedica Kievul să se alăture structurilor euro-atlantice.
,,Ungaria cere drepturi pe care aceste minorități nici nu le-au avut sau contestat vreodată până acum’’, a declarat anonim un deputat din Parlamentul European.
Ucraina a adoptat în 2017 o lege care impune tuturor școlilor să predea elevilor cu vârsta peste 10 ani în limba ucraineană.
Unele modificări au fost făcute în 2023, dar criticii spun că ajustările nu au fost destul de consistente. Bruxelles-ul încurajează Kievul să implementeze pe deplin un plan de acțiune privind drepturile minorităților, adoptat în mai a.c..
Recent, un punct de escaladare al relațiilor ungaro-ucrainene l-au reprezentat atacurile cu drone și rachete asupra conductei Drujba din Rusia de pe 26 septembrie a.c., fiind astfel perturbată aprovizionarea cu petrol a Ungariei din această țară.
Guvernul maghiar a trecut imediat la critici, spunând că Kievul știa ,,foarte bine’’ că astfel de atacuri dăunează mai mult Budapestei decât Moscovei și că securitatea energetică a statului ungar a fost pusă în pericol.
Și de această dată, numeroși analiști politici au spus că este puțin probabil ca atacurile să fi avut ca scop vizarea Ungariei.
,,Esența reprezintă de fapt subminarea fluxurilor economice ale Rusiei, iar cel mai important este prin intermediul combustibililor fosili’’, a declarat Amanda Paul, analist la Centrul de Politici Europene, cu sediul la Bruxelles. ,,Ucraina nu poartă război împotriva Ungariei. Se apără împotriva agresorului rus, iar dacă o parte din consecințe se reflectă asupra Budapestei, atunci acest lucru era inevitabil’’.
La rândul ei, Ungaria nu a depus niciun efort pentru a-și reduce dependența de petrolul rusesc.
Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democrației din mai a.c., Budapesta și-a crescut dependența de țițeiul rusesc de la 61% înainte de februarie 2022 la 86% în 2024.
Trei zile mai târziu de la acest incident, Orbán a venit cu o declarație controversată, spunând că ,,Ucraina nu este o țară suverană’’ după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Ungaria de încălcarea spațiului aerian al Ucrainei prin trimiterea mai multor aeronave fără pilot care ar fi încercat să survoleze instalațiile industriale din regiunea Transcarpatia de Vest.
Ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a negat că dronele în cauză proveneau din Ungaria și l-a criticat pe Zelenski că promovează sentimente anti-ungare.
Totodată, Orbán a susținut că Kievul ar trebui să se concentreze asupra amenințărilor din est mai mult decât asupra vecinilor săi occidentali din NATO.
,,Ucraina este în război cu Rusia, nu cu noi. Regiunile sale vestice sunt în siguranță. Mă îndoiesc că ungurii, polonezii, slovacii sau bulgarii ar dori să le invadeze. Totul pare mai mult o farsă fără temelii’’, a afirmat premierul.
Pe 30 septembrie a.c., Ungaria a anunțat că blochează accesul la 12 site-uri de știri ucrainene, acțiune întreprinsă în urma deciziei recente a Ucrainei de a interzice mai multe site-uri web cu opinii pro-ruse, mai ales opt portaluri în limba maghiară, precum origo.ru, care este popular printre susținătorii guvernului ungar.
Aceste dispute recente ne ajută să formulăm o serie de concluzii.
În primul rând, Orbán profită de faptul că Ucraina nu este un membru UE sau NATO pentru a veni cu critici acerbe la adresa acesteia, în care promovează revizionismul istoric maghiar și se folosește de așa zisele ,,abuzuri’’ comise de autorițățile ucrainene asupra etnicilor maghiari de pe teritoriul Ucrainei pentru a-și justifica refuzul de a fi solidar cu regimul de la Kiev în războiul împotriva Rusiei.
De asemenea, premierul ține la statutul său de lider eurosceptic cu viziuni ultraconservatoare, devenind clar un ,,rebel’’ din cadrul Uniunii Europene și nu arată vreun interes de a renunța la dependența de importuri de energie din Rusia, deși există analiști economici ungari care insistă că prețurile pentru petrolul rusesc nu mai sunt atât de atractive ca altădată.
Până la alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026, care ar putea aduce o schimbare de guvern, sunt șanse minime ca relația ungaro-ucraineană să se îmbunătățească, cu consecințe deja cunoscute: o Rusie care se va folosi de Budapesta pentru a-și promova propriile interese economice și geostrategice pe ,,bătrânul continent’’, cât și o Ucraină care nu se poate baza pe sprijinul unei Europe unite pentru a lupta împotriva agresorului rus și a înainta rapid pe calea integrării europene.
