Aderarea Palestinei la BRICS – avantaje și provocări
Dorin Melnic
Palestina a depus recent o cerere de aderare la BRICS, într-un moment în care tot mai multe țări au recunoscut-o ca stat în ultimele săptămâni.
Ambasadorul palestinian de la Moscova, Abdel Hafiz Nofal, a confirmat decizia respectivă la 26 septembrie a.c., spunând că cererea așteaptă încă un răspuns din partea țărilor membre BRICS.
,,Noi am depus toate documentele necesare, dar, după cum bine știți, Palestina are anumite condiții. Cred că vom fi activi în cadrul organizației în calitate de invitați până când vom reuși să devenim membri cu drepturi depline. Încă nu am primit un răspuns’’, a spus Nofal în fața presei.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat în aceeași zi că Beijingul susține pe deplin cooperarea dintre țările în curs de dezvoltare și piețele emergente și că BRICS a câștigat deja o largă recunoaștere din partea țărilor din Sudul Global.
,,Suntem pregătiți să îi primim cu brațele deschise pe partenerii cu aceleași valori să lucrăm împreună pentru a promova o ordine internațională dreaptă și echitabilă’’, a precizat Jiakun.
BRICS reprezintă un bloc de economii non-occidentale emergente, numite după membrii săi principali (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), care s-a extins în ianuarie 2024 cu admiterea Egiptului, Etiopiei, Iranului și Emiratele Arabe Unite, dar și în ianuarie a.c. cu admiterea Indoneziei. În prezent, organizația controlează peste 40% din producția globală de țiței și se consolidează drept un pilon economic, politic și diplomatic alternativ față de structurile și organizațiile tradiționale conduse de Uniunea Europeană și Statele Unite.
Totuși, interesul organizației pentru procesul de aderare al Palestinei necesită o analiză mai detaliată a motivațiilor membrilor săi, cei mai influenți actori statali la nivel mondial din cadrul acesteia fiind China și Rusia:
- Beijingul a căpătat un interes sporit față de cauza palestiniană datorită propriilor sale ambiții în Orientul Mijlociu. În urma succesului său diplomatic în intermedierea normalizării relațiilor dintre Iran și Arabia Saudită, chinezii doresc să își extindă potențialul de mediere către Palestina. Astfel, Beijingul poate să conteste mai facil statutul Statelor Unite de ,,jandarm planetar’’ și chiar să contracareze controlul Occidentului colectiv asupra unor probleme ca Taiwan și Hong Kong.
- Moscova se poate folosi de acest conflict pentru a scăpa de propriile critici primite din cauza agresiunii sale asupra Ucrainei, evidențiind încălcările drepturilor omului de către Israel în Palestina. De asemenea, rușii doresc și ei să se prezinte drept un mediator moral în cauza palestiniană pentru a-și consolida prezența în regiune după căderea regimului lui Bashar al-Assad în Siria.
Din punct de vedere economic, apartenența la BRICS oferă economiei palestiniene oportunități semnificative de a depăși izolarea internațională. Palestinienii ar putea beneficia de inovații financiare precum BRICS Pay QR pentru tranzacțiile cu amănuntul, iar companiile – de BRICS Pay B2B. În consecință, dependența de sistemele financiare controlate de Israel ar putea fi diminuată. Sistemul de mesagerie transfrontalieră descentralizat al BRICS Pay oferă o alternativă la sistemul SWIFT, dominat de SUA, reducând și mai mult restricțiile asupra activități economice palestiniene.
Un aspect crucial este că BRICS ar putea juca, totodată, un rol major în reconstrucția Gazei. Un port reconstruit în principalul oraș al Fâșiei ar consolida securitatea lanțului de aprovizionare al blocului, iar Palestina ar deveni un centru comercial mediteranean. Orice astfel de efort rămâne condiționat de relaxarea controlului Israelului asupra Gazei, care rămâne sub asediu.
Este de așteptat ca aderarea Palestinei la BRICS să se confrunte cu o opoziție semnificativă, mai ales din partea puterilor occidentale. Un argument al acestora ar fi că activitatea organizației teroriste Hamas ar fi legitimată într-un guvern de unitate națională, un rezultat căruia i se opun necondiționat atât Israel, cât și SUA.
Poziția UE față de Palestina diferă de cea a Americii și susține oficial aspirațiile palestiniene la statutul de țară în cadrul unei soluții cu două state. Spre deosebire de Washington, care a amenințat că va reduce finanțarea către Autoritatea Palestiniană pentru urmărirea unilaterală a obținerii independenței, Bruxelles-ul a oferit sprijin financiar pentru a preveni colapsul acesteia, pe fondul înrăutățirii nivelului de trai cauzat de sancțiunile israelene. Până acum, doar 15 din 27 de state membre ale UE au recunoscut Statul Palestina, Luxembourg, Malta și Franța făcând acest lucru cel mai recent, în septembrie a.c.. Așadar, este probabil ca apartenența Palestinei la BRICS să se confrunte cu reacții mixte din partea Europei.
Concluzii
Decizia finală privind acceptarea Palestinei aparține acum restului membrilor blocului, inclusiv unor actori statali diverși precum Brazilia, India, Africa de Sud, dar și altor state care au aderat recent. În fiecare caz, consensul va juca un rol decisiv într-un proces care ar putea transforma arhitectura reprezentării internaționale palestiniene.
Sub umbrela BRICS, cauza palestiniană ar putea găsi pe termen mediu și lung noi căi pentru dezvoltarea sa politică și diplomatică, susținută de sprijinul constant al mai multor puteri influente ale lumii.
