Despre viitorul României, despre situația de securitate din Marea Neagră și din vecinătatea estică a Europei – la Radio Constanța

Am participat ieri la emisiunea radio "Stil de viață", realizator Duliu-Bajdechi Steliana, Radio Constanța.

Temele, inspirat și generos alese de către doamna Steliana, ne-au acaparat peste măsură.  

Am discutat despre importanța geopolitică a alegerilor parlamentare din R. Moldova și a celor din Ucraina (alegeri prezidențiale în primăvară și parlamentare în toamnă), despre noile configurații geopolitice în estul Europei în context electoral, despre viciile și cusururile sistemului democratic (inclusiv/prioritar ale celui românesc), despre schisma religioasă din Ucraina etc.

Câteva nuanțe dintre cele care se regăsesc mai rar în spațiul public românesc, evidențiate de subsemnatul aseară:

- Alegerile din R. Moldova și Ucraina sunt mai importante pentru România decât alegerile pentru Parlamentul European și chiar decât alegerile prezidențiale din România; procesele electorale din țările aflate la estul României sunt vectori prezumtivi de instabilitate, pot modifica radical situația geopolitică din întreaga regiune, cu efecte imprevizibile asupra securității României și regiunii.

- Principala miză a acestor procese electorale este menținerea stabilității politice în regiune. Mize colaterale: confirmarea funcționării mecanismului electoral/democratic în aceste țări și menținerea cursului lor (pro-)european (și euro-atlantic, acolo unde este cazul: Ucraina).

- Pentru România și Bruxelles, nu contează numele viitorului președinte al Ucrainei, ci funcționarea mecanismului politico-electoral în această țară.

- Apropierea Ucrainei de UE trebuie să producă beneficii asupra tuturor cetățenilor Ucrainei, indiferent de apartenența etnică a acestora. Proiectul unei Ucraine europene ca patrie prioritară pentru etnicii ucraineni este o iluzie și o proiecție non-europeană, o viziune vetustă.

- În R. Moldova, una din cauzele eșecului de orientare geopolitică ireversibilă spre Europa a R. Moldova o reprezintă pasivitatea Bucureștiului, absența cronică a capacității acestuia de a produce/favoriza/sprijini viziune pro-europeană sistemică la Chișinău.

- În momentul de față se joacă mai multe scenarii post-electorale în R. Moldova, dintre care unul conotează instabilitate politică post-electorală pe termen lung. Bucureștiul are, alături de UE ca întreg, obligația de a preveni degradarea accelerată a stabilității politice din R. Moldova, de a preveni producerea haosului și colapsului, de a preveni producerea de noi crize sistemice la Chișinău.

- Sistemul democratic nu este un dat ontologic în România (și niciunde altundeva în lume), nici rezultatul unui proces ireversibil. Acesta trebuie probat și protejat în fiecare zi. În ultimii ani, conștiința civică românească pare a se fi atrofiat, iar cinismul clasei politico-administrative în ansamblul său – se va fi consolidat.

- Menținerea și consolidarea apartenenței României la proiectul european actual al continentului nostru (UE) reprezintă o necesitate absolută, mai ales că UE constituie și o garanție de protecție împotriva derapajelor etice ale clasei noastre politico-administrative. În context, "RO-EXIT"-ul este o idee populistă și anti-românească - mai mult, o tentativă de promovare a unor interese de castă, străine de nevoile și aspirațiile marii majorități a cetățenilor români.

- Poziția Sinodului Bisericii Ortodoxe Române privind schisma religioasă din Ucraina este una ponderată și curajoasă, care probează existența, în Biserica Ortodoxă Română, a unei conștiințe colective/instituționale admirabile.

- Este necesar ca societatea românească să promoveze mai ferm și mai insistent, pe agenda publică, teme geopolitice de a căror evoluție depinde viitorul României: construcția europeană, fizionomia noii Europe și rolul României în noua configurație politică a continentului, stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre, funcționarea sistemului democratic în statele post-totalitare etc.

- Avem nevoie de o "fotografie" narativă și descriptivă a României la 30 de ani de la căderea regimului comunist, în Decembrie 1989. Vom rata și această oportunitate, precum am ratat Centenarul?

Dr. Dorin Popescu