Noi proteste în Serbia

Dorin Melnic

La 23 mai a.c., zeci de mii de persoane au ieșit din nou în stradă pe străzile Belgradului pentru a cere alegeri anticipate și sfârșitul domniei de aproape un deceniu a președintelui populist al Serbiei, Aleksandar Vučić.

Protestatarii s-au adunat în Piața Slavija, într-o nouă erupție de demonstrații care au început acum un an și jumătate, când o copertină de beton de 48 de metri a clădirii gării din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime al țării, s-a prăbușit, cauzând decesul a 16 persoane.

Incidentul avusese loc la scurt timp după o renovare a gării, ca parte a unui proiect major de infrastructură finanțat de China și a fost atribuit manoperei defectuoase și supravegherii inadecvate; acest incident a provocat un val de indignare publică majoră în Serbia.

Forțele de ordine au înconjurat primăria Belgradului, înainte ca ciocnirile sporadice să izbucnească între protestatari și poliție în apropierea sediului prezidențial și în proximitatea unui parc, unde susținătorii lui Vučić s-au adunat pentru a crea un scut uman în timpul manifestațiilor din martie 2025.

Pe parcursul zilei, au fost anulate trenurile către capitală, sub pretextul unei alerte cu bombă, deși organizatorii au acuzat operatorul feroviar de stat că această măsurp abuzivă a reprezentat o încercare de a împiedica cetățenii din alte părți ale Serbiei să călătorească la protest.

Potrivit agenției de presă Tanjug Tačno, 23 de persoane au fost reținute.

Studenții s-au aflat în fruntea acestor manifestații anti-corupție, încercând să-l preseze pe Vučić să convoace alegeri anticipate. Mulți dintre ei au purtat pancarte și tricouri inscripționate cu mesaje precum ,,Studenții câștigă’’ și ,,Aveți mâinile pătate de sânge’’.

,,Am venit aici să arătăm cât de mulți suntem prezenți, să arătăm că suntem total nemulțumiți și că este momentul să organizăm alegeri pentru a aduce o schimbare țării’’, a declarat Dragan Djuric, un fermier în vârstă de 55 de ani din orașul Šabac.

Cu o zi înainte, președintele declarase că un scrutin ar putea avea loc între sfârșitul lunii septembrie și mijlocul lunii noiembrie a.c..

Instituțiile media pro-guvernamentale au intensificat rapid retorica politică împotriva criticilor liderului sârb, etichetând pe protestatari drept “teroriști și agenți străini plătiți să saboteze țara”.

Președinta Parlamentului, Ana Brnabić, a minimalizat mitingul studențesc, spunând că acesta ,,nu a oferit nimic nou’’. Ea a citat o estimare a poliției conform căreia 34.300 de persoane au participat la protest și a spus că ,,democrația înflorește’’.

Serbia a obținut statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană în 2012, dar continuă să mențină legături politice strânse cu China și Federația Rusă.

Regresul economic al Belgradului sub conducerea lui Vučić ar putea costa țara aproximativ 1.5 miliarde de euro din fondurile UE, potrivit calculelor efectuate luna trecută de oficialii blocului comunitar pentru extindere.

Recent, Michael O’Flaherty, comisarul drepturilor omului al Consiliului Europei, și-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la deteriorarea pilonilor democratici din Serbia, subliniind creșterea atacurilor asupra jurnaliștilor, restrângerea spațiului civic și relatările despre violența poliției în timpul protestelor.

O problemă cu care se confruntă manifestanții o reprezintă faptul că nu au ,,o platformă politică sau politici clare conturate, și nici un lider sau o personalitate care să-l poată contesta cu adevărat pe Vučić’’.

În concluzie, față de alte state din peninsula balcanică care au implementat reforme democratice și au ales calea europeană, bucurându-se astfel de un nivel de trai decent și cu mai multe opotunități economice pentru cetățenii săi (Slovenia, Croația sau chiar Bulgaria), Serbia încă nu a ales un viitor care să-i unească pe oameni pentru o cauză comună. Chiar și fără prezența lui Vučić și a susținătorilor săi la conducerea țării, oamenii sunt divizați politic: unii își doresc să adere la Uniunea Europeană odată pentru totdeauna, alții cred într-o Serbie naționalistă și complet suverană care poate prospera în urma unei cooperări strânse atât cu Occidentul, cât și cu statele din BRICS (în special China și Rusia).

Pe termen scurt și mediu, progresele Serbiei spre o democrație consolidată vor fi lente, însă obiectivul poate fi atins dacă vor fi întreprinse mai multe acțiuni simultane: desfășurarea viitoarelor alegeri parlamentare în mod corect și transparent, menținerea dialogului politic strâns cu Bruxelles-ul, garantarea libertății depline a presei și jurnaliștilor și combaterea credibilă a corupției la nivel de stat.