Rusia simplifică procedurile de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene

Dorin Melnic

La 15 mai a.c., președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care simplifică procesul de obținere a cetățeniei ruse de către locuitorii regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova, decizie care a stârnit numeroase critici din partea autorităților de la Chișinău.

Potrivit documentului, publicat în sistemul oficial de informații juridice al Federației Ruse, cetățenii străini și apatrizi cu vârsta de peste 18 ani, care au reședință permanentă în raioanele transnistrene, vor fi eligibili să solicite cetățenia rusă printr-o procedură simplificată, fără obligația de cunoaștere a limbii, istoriei și legislației naționale.

Măsura ar fi fost adoptată ,,pentru a proteja drepturile civile și libertățile omului’’, în presupusă conformitate cu principiile dreptului internațional, neprecizate în document.

De asemenea, măsura respectivă prezintă procedurile de acordare a cetățeniei minorilor și rezidenților din regiune aflați în incapacitate legală de exercițiu.

Marea majoritate a celor 470.000 de locuitori ai raioanelor transnistrene ale Republicii Moldova necontrolate de autoritățile constituționale de la Chișinău (așa-numita “Transnistria”) vorbesc limba rusă ca limbă maternă, iar aproximativ 200.000 sunt deja cetățeni ruși, deși majoritatea sunt și cetățeni moldoveni.

Această regiune se află de-a lungul graniței de est a Republicii Moldova cu Ucraina, și și-a declarat independența față de Chișinău la începutul anilor 90’, după prăbușirea Uniunii Sovietice, cu sprijinul militar ilegal al Moscovei. Ciocnirile armate dintre forțele moldovenești și separatiști s-au încheiat cu un armistițiu în 1992. Peste 1.000 de oameni și-au pierdut viața în conflict, conform diferitelor estimări. Deși nerecunoscută de Organizația Națiunilor Unite sau de vreun stat membru, auto-proclamata Republică Transnistreană își menține propriile instituții politice, parlament, armată, forțe de poliție și sistem poștal.

Rusia continuă să staționeze ilegal trupe în regiune în cadrul a ceea ce descrie ca pe o misiune de menținere a păcii și oferă un sprijin financiar semnificativ administrației separatiste de la Tiraspol.

Negocierile care vizează rezolvarea conflictului au fost purtate în cadrul formatului 5+2 al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, la care participă Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia, Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite.

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, și-a arătat nemulțumirea a două zi după semnarea acestui decret, spunând că, cel mai probabil, decretul respectiv reprezintă o încercare a Moscovei de ,,a face rost de mulți oameni pe care să-i trimită în războiul din Ucraina”.

Ea a sugerat că un alt scop al Rusiei prin această mișcare este să intimideze Moldova din cauza eforturilor sale de a reintegra Transnistria. ,,De la începutul conflictului ruso-ucrainean, majoritatea locuitorilor regiunii separatiste au obținut cetățenie moldovenească pentru că s-au simțit mai în siguranță având cetățenia Republicii Moldova și nu a Rusiei’’, a declarat președinta Maia Sandu.

Republica Moldova a primit statutul de candidat la UE în 2022 și a început oficial negocierile pentru aderare la bloc în 2024. Partidul pro-european Acțiune și Solidaritate / PAS deține o majoritate puternică după ce a câștigat alegerile parlamentare de anul trecut, în ciuda unei ample campanii de interferență hibridă in partea Rusiei.

Întrebată dacă Putin ar putea bloca aderarea Moldovei la UE din cauza problemei transnistrene, Maia Sandu a răspuns că ,,doar Bruxelles-ul poate decide dacă țara poate deveni membru cu drepturi depline sau nu. Moscova nu are niciun cuvânt de spus’’.

La rândul său, premierul moldovean Alexandru Munteanu a făcut apel la locuitorii din Transnistria să fie atenți și să nu uite că cetățenia include și datorie militară față de țară.

Conform agenției ucrainene de presă Babel, serviciile de informații rusești și-au intensificat eforturile de a recruta persoane din Transnistria în armata rusă.

Agenția respectivă afirmă că Moscova se confruntă cu o lipsă de soldați din cauza slăbirii procesului de recrutare în interiorul țării și că, prin urmare, recrutorii se folosesc de nivelul de trai scăzut și de sentimentul pro-rusesc din regiune pentru a atrage noi voluntari. Bonusurile mari la semnarea contractelor și salariile ridicate au devenit principalul factor de înrolare și au crescut semnificativ rata înrolării din 2024 încoace, unele raporturi indicând venituri lunare de 400.000 de ruble.

În concluzie, acest decret semnat de liderul de la Kremlin va fi văzut de Republica Moldova și Ucraina drept un nou instrument al Federației Ruse de a destabiliza regiunea transnistreană și de a crea riscuri adiționale de securitate pentru cele două state, mai ales prin oportunitatea de a recruta noi voluntari din regiune care să lupte pentru regimul de la Kremlin pe frontul din Ucraina. În acest context, este necesar ca Republica Moldova și Ucraina să își consolideze cooperarea politico-diplomatică pe termen mediu și lung, pentru a rămâne vigilente la orice posibilă nouă amenințare venită din est.