Vizita Kajei Kallas la Chișinău: un succes diplomatic în procesul de aderare europeană a Republicii Moldova
Dorin Melnic
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas, a efectuat o vizită oficială la Chișinău în perioada 7-8 mai a.c. A fost a doua oară când aceasta a venit în Republica Moldova, prima deplasare a acesteia fiind în aprilie 2025.
În timpul vizitei sale, Kallas a purtat dialoguri cu președintele Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. De asemenea, s-a întâlnit cu reprezentanți ai societății civile și a participat la concursul ,,EuroQuiz’’ alături de tinerii moldoveni.
Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, expert asociat la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, a remarcat că vizita liderului diplomatic european consolidează sprijinul strategic al Bruxelles-ului pentru Chișinău. El a subliniat importanța securității și a parcursului țării pe calea integrării europene, fiind o vizită care oferă perspective promițătoare dincolo de rapoartele oficiale privind progresele înregistrate în agenda de aderare la UE.
,,Este minunat să fiu din nou aici, alături de voi’’, a declarat Kallas. ,,Republica Moldova reprezintă unul dintre cei mai importanți parteneri ai Europei, dar noi dorim, de asemenea, să faceți parte din Uniune. De aceea recunoaștem progresul remarcabil pe care l-ați întreprins în promovarea unor reforme dificile’’.
Deși vicepreședintele Comisiei Europene a recunoscut că încă nu există un termen limită anunțat de Bruxelles pentru a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova, aceasta i-a asigurat pe politicienii moldoveni că regiunea transnistreană nu va deveni un obstacol pentru viitorul european al țării.
Astfel, deși Chișinăul rămâne prins în războiul hibrid al Moscovei, observăm că sprijinul din partea UE va rămâne necondiționat.
Când râul Nistru a fost poluat de un atac rusesc, în noaptea de 7 martie a.c. asupra complexului hidroenergetic Novodnestrovsk din Ucraina, Bruxelles-ul a mobilizat sprijin pentru curățarea și furnizarea de apă potabilă sigură. În plus, europenii au și condamnat cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea principalei surse de apă a Moldovei.
Totodată, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a lăudat ajutorul oferit de UE prin intermediul Facilității Europene pentru Pace, care a permis Chișinăului să fie dotat cu echipamente moderne, vehicule și sisteme de monotorizare și apărare.
,,Cele aproximativ 190 de milioane de euro alocate Republicii Moldova în 2021 înseamnă echipamente, mijloace de transport și un nou radar care urmează să fie instalat în lunile următoare. Vehiculele logistice deja livrate au fost utilizate, printre altele, pentru gestionarea crizei de apă potabilă, pentru distribuirea acesteia cetățenilor. Este un exemplu concret al modului în care echipamentele de apărare pot beneficia de o dublă utilizare și pot contribui la gestionarea situațiilor de urgență civilă. Dragă Kaja, vă mulțumim pentru implicarea personală în creșterea sprijinului acordat țării noastre pentru consolidarea păcii și securității. Continuăm să ne bazăm pe susținerea voastră pentru a construi un sistem de apărare eficient, capabil să-i protejeze pe moldoveni de amenințările prezente și viitoare’’, a declarat Maia Sandu.
În cadrul concursului ,,EuroQuiz’’, Kallas a menționat că, în momentul de față, creșterea sentimentului pro-european în societatea moldovenească este stagnată de faptul că cetățenii sărbătoresc atât Ziua Victoriei, cât și Ziua Europei pe 9 mai.
Scepticismul vicepreședintelui Comisiei Europene față de statutul Zilei Victoriei este cauzat de faptul că, atunci când cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat, est-europenii nu au devenit liberi și nu s-au putut bucura de statalitatea și independența pe care și-au dorit-o pentru țările lor. Dacă Ziua Victoriei ar fi produs libertate pentru țările est-europene, UE ar fi putut să sărbătorească de asemenea Ziua Victoriei. Totodată, Ziua Europei are la bază unitatea ,,bătrânului continent’’, iar celebrarea ei este coroborată în toate țările de pe continent cu speranța într-un viitor mai bun pentru toți europenii.
În concluzie, vizita Kajei Kallas în Republica Moldova demonstrează că, oricât de mare ar fi pericolul rusesc care atentează la siguranța și integritatea teritorială a acestui stat, actuala conducere de la Chișinău știe că încă are o șansă reală de a-și urma parcursul european atâta timp cât nu se va distanța de Bruxelles, va întreprinde principalele reforme pentru a deveni o democrație funcțională și va investi mai mult în propria apărare. În schimb, UE va vedea în Moldova un stat ambițios și cu viziune, apt pentru a se alătura ,,Marii familii europene’’, iar oportunitățile de cooperare la nivel economic, politic și social vor continua să apară și să se amplifice pe termen lung.
