Sinodul BOR – noi decizii privind autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei

Sinodul BOR – noi decizii privind autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei

Dorin Popescu

 

La 13 februarie 2020, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit Biroului de Presă al Patriarhiei Române, “Sfântul Sinod al BOR a precizat că este de acord cu acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina (nu doar a unei părți), însă aceasta se poate realiza numai prin înțelegerea dintre Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei și prin consens panortodox”.

În legătură cu invitația Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25-27 februarie 2020, la întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge, cât mai curând posibil, la o soluție, în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe pro-Constantinopol și cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro-Moscova. Iar, pentru a nu se interpreta că întâlnirea de la Amman, inițiată de Patriarhia Ierusalimului, ar fi o Sinaxă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, la respectiva întâlnire fraternă la care se vor discuta modalități de reconciliere și de restabilire a comuniunii euharistice între unele Biserici Ortodoxe autocefale surori, Sfântul Sinod a hotărât ca Biserica Ortodoxă Română să nu fie reprezentată de Patriarhul României, ci de o delegație a Patriarhiei Române. Această participare a Bisericii Ortodoxe Române la întrunirea fraternă de la Amman este motivată de faptul că toate Bisericile Ortodoxe autocefale au responsabilitatea de a conlucra pentru menținerea, apărarea și promovarea unității dogmatice, canonice și euharistice ortodoxe, potrivit Evangheliei lui Hristos și Sfintelor Canoane Ortodoxe”.

Se poate aprecia că tema recunoașterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei / BOU (care a primit tomosul de autocefalie din partea Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului în decembrie 2018) este extrem de delicată, cel puțin din punctul de vedere al relațiilor BOR cu reprezentanții comunității bisericești românești din Ucraina (ale cărei parohii, 127, țin integral de Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei / BOU-PM, aflată în conflict canonic cu BOU autocefală).

Se discută în spațiul public multe variante de poziționare pe această speță a BOR, dintre care niciuna nu are șansa de a fi perfectă.

În aceste condiții, BOR a decis corect pe fond - să recunoască BOU (autocefală) după un prealabil consens pe această temă între Bisericile Ortodoxe surori, spre a nu adânci actuala schismă din Ortodoxie.

Este importantă și nuanța "autocefalia... întregii Biserici Ortodoxe a Ucrainei", care face trimitere la importanța unității comunității ortodoxe din Ucraina prin depășirea clivajelor actuale existente între BOU, BOU-PM și BOU-Patriarhia Kievului.

Se poate aprecia că logica deciziei ține de intuiția BOR potrivit căreia șansele de dialog panortodox nu au fost epuizate în totalitate.

Această poziționare a BOR va fi interpretată diferit în spațiul public, ea însă reflectă maturitatea Bisericii Ortodoxe Române, care folosește toate pârghiile pentru a salva ce se mai poate din unitatea lumii ortodoxe actuale, încercând să încurajeze/faciliteze soluții la tema autocefaliilor (și nu numai) care să aibă la bază un consens panortodox.

Sunt astfel numeroase motive spre a se aprecia că deciziile de mai sus ale BOR reprezintă, pe ansamblu, o poziționare corectă, echilibrată, pragmatică și responsabilă a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.