Demisia premierului refuzată în Ucraina
Alexandru Marian Crenganiș
Premierul ucrainean şi-a anunţat demisia vineri după ce în spaţiul public au apărut declaraţii ce i-au fost atribuite şi în care acesta aducea critici la adresa preşedintelui Volodimir Zelenski.
Oleksiy Honcharuk, care deţine funcţia de prim-minstru din luna august 2019, şi-a depus vineri mandatul după ce în presă au apărut unele înregistrări neautorizate potrivit cărora Honcharuk acuza “înţelegerea primitivă asupra economiei” pe care o are preşedintele Zelenski.
Primul-ministru nu a negat că vocea din înregistrări îi aparține, dar a sugerat că această înregistrare ar fi fost realizată din mai multe fragmente ale alocuțiunilor sale, formulate în cadrul unor numeroase şedinţe de guvern.
Oleksiy Honcharuk a declarat pe Facebook că „acest conţinut creează în mod artificial ideea că echipa mea şi cu mine nu-l respectăm pe preşedinte”. În continuarea mesajului, premierul precizează că îl respectă pe preşedinte şi că acesta reprezintă un adevărat model de deschidere şi decenţă.
Cu toate acestea, Primul-Ministru a semnat scrisoarea de demisie, pe care a înaintat-o preşedintelui, „pentru a elimina orice speculaţie privind respectul şi încrederea mea în președinte”.
Preşedintele Ucrainei a respins ulterior cererea de demisie a primului-ministru. Zelensky a argumentat respingerea cererii primului-ministru prin decizia sa de a-i oferi încă o şansă lui Honcharuk, dar şi guvernului condus de acesta. De asemenea, a mai adăugat că nu este momentul să agite Ucraina din punct de vedere politic.
Acest eveniment se înscrie într-un lung şir de evenimente politice de tip seismic în care a fost implicată Ucraina în ultima perioadă. De asemenea, guvernul condus de Honcharuk a avut de manageriat recent două crize dificile.
Prima dintre acestea este conexată scandalului continuu în jurul presupuselor încercări ale preşedintelui american Donald J. Trump de a pune presiuni pe preşedintele Ucrainei privind anchetarea lui Hunter Biden (fiul rivalului politic a lui Trump, Joe Biden, fost vicepreşedinte al Statelor Unite).
A doua criză a fost generată de doborârea avionului Boeing, cu 176 de pasageri la bord, de către autoritățile de la Teheran. Acest incident extrem de grav a avut loc după ce Iranul a atacat două baze americane din Afganistan. Iniţial Iranul a negat că ar fi doborât acest avion însă, după câteva zile, autorităţile de la Teheran au recunoscut că au doborât avionul în mod neintenționat. Numeroși experți de la Kiev apreciază că acest caz încă nu este încă elucidat, subliniind că au dubii cu privire la cauzele și motivele reale care au provocat căderea avionului; aceștia nu exclud un act intenționat al autorităților iraniene, în pofida declarațiilor contrare de la Teheran.
