O nouă criză politică în Franța

Autor: Dorin Melnic

 

Pe 4 decembrie a.c., camera inferioară a parlamentului francez (Adunarea Națională) a votat pentru o rezoluție de neîncredere în guvernul condus Michel Barnier, după ce acesta a încercat să impună un buget auster pentru a reduce deficitul enorm al țării.

Votul în Cabinetul de Miniștri a fost susținut de 331 de deputați. ,,În conformitate cu Constituția Franței, Michel Barnier va trebui să-și prezinte demisia președintelui Republicii’’, a declarat Yaël Braun-Pivet, președintele Adunării Naționale.

Pentru a anunța un vot de neîncredere, este necesar ca cel puțin 289 din 577 de deputați să voteze în favoarea unei astfel de decizii în ședință.

Odată ce Barnier va demisiona oficial, el va deveni prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Republicii Franceze moderne și primul care a fost destituit de parlament din 1962 încoace.

Pe măsură ce criza, generată pe de o parte de apelul președintelui Emmanuel Macron pentru alegeri anticipate în această vară, a ajuns la apogeu, liderul francez se află într-o postură total neașteptată. Acum el va trebui să preia întreaga conducere a țării, începând cu propunerea unui nou prim-ministru și cu combaterea instabilității politice care a acaparat Franța.

Nu va fi o sarcină simplă formarea unui nou guvern care să se bucure de sprijinul unui parlament divizat de trei părți, iar dizolvarea acestuia nu reprezintă o soluție, deoarece Macron poate convoca noi alegeri anticipate abia în vara anului 2025.

Este posibil ca Franța să intre în noul an fără un buget pregătit, iar Barnier să rămână în funcția de prim-ministru interimar și să pună în aplicare legi de urgență din moment ce deficitul bugetar este estimat la 6.1% din PIB.