Armenia – noi acțiuni privind apropierea de Uniunea Europeană
Armenia – noi acțiuni privind apropierea de Uniunea Europeană
La 9 ianuarie a.c., guvernul Armeniei a aprobat proiectul legislativ privind începerea aderării la Uniunea Europeană, „Cu privire la începerea proiectului de aderare a Republicii Armenia la Uniunea Europeană”. Proiectul legislativ aprobat de guvern va fi discutat în plenul Parlamentului armean.
În context, premierul armean Nikol Pașinian a declarat că relațiile dintre Armenia și UE se dezvoltă armonios, intensiv și dinamic, iar UE acordă sprijin Armeniei în domeniul securității (prin intermediul observatorilor trimiși la Erevan) și este gata să acorde sprijin pentru dezvoltarea economică a țării. Premierul armean a reiterat faptul că, chiar și în condițiile în care proiectul legislativ menționat va fi adoptat de către parlamentul de la Erevan, aderarea Armeniei la UE va fi decisă în final printr-un referendum: „În orice scenariu, Armenia poate deveni membru al UE doar printr-un referendum și dacă la acesta majoritatea cetățenilor noștri vor vota pentru”.
Nikol Pașinian a declarat că guvernul său va sprijini o politică externă independentă, bazată pe interesele naționale ale Armeniei.
Dacă proiectul legislativ va fi aprobat în Parlamentul Armeniei, vor începe consultări între autoritățile armene și instituțiile europene.
Și ministrul armean de externe Ararat Mirzoian a accentuat beneficiile relațiilor cu Bruxellesul. Potrivit acestuia, “UE a acordat un sprijin politic puternic democrației din Armenia și a participat la asigurarea unui mediu de securitate în jurul Armeniei”. Acesta a exemplificat cu misiunea de observatori civili a UE de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan; „Armenia este gata să fie atât de aproape de UE cât Uniunea însăși va aprecia că este posibil. Am în vedere începerea procesului de liberalizare a vizelor (negocierile în acest sens au început în septembrie 2024) și alte instrumente asemănătoare”.
Mirzoian a accentuat faptul că la baza demersului guvernului armean stă o inițiativă civilă semnată de 52.351 cetățeni armeni.
Autoritățile ruse au reacționat imediat, apreciind că opțiunea europeană reprezintă un drept legitim al Armeniei; totodată, potrivit acestora, este imposibilă o prezență simultană a Armeniei în UE și în Uniunea Economică Euroasiatică. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, prezența Armeniei în Uniunea Economică Euroasiatică ar conferi acesteia beneficii economice directe mai mari decât cele ar putea rezulta din aderarea Armeniei la UE.
Dmitri Medvedev, vice-președintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a afirmat că UE ajută cu plăcere “candidații la raiul european cu bani și armamente, după cum arată experiența ucraineană”.
Demersul guvernului armean survine într-un context politic regional delicat, marcat de negocieri bilaterale armeano-azere privind semnarea unui acord bilateral de pace.
Declarații recente tot mai tensionate între președintele azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian pe aceaată temă anunță un nou blocaj al negocierilor; principalele teme care generează dispute sunt cele privind misiunea de observare și monitorizare a graniței armeano-azere (partea azeră apreciază că o misiune în regiune a UE ar putea dezvolta infrastructuri NATO, iar partea armeană apreciază că fără misiunea UE nu va fi posibilă finalizarea demarcării graniței).
Notă: Misiunea UE în Armenia / EUMA și-a început activitatea la 20 februarie 2023.
La 7 ianuarie a.c,, președintele azer și-a reluat retorica radicală, afirmând că Armenia este un stat fascist; totodată, acesta a amenințat cu măsuri dure în cazul în care nu va fi semnat Acordul bilateral de pace (în prezent, doar 2 din cele 17 articole/puncte ale acordului nu au putut fi convenite).
Totodată, Moscova este profund nemulțumită de dezvoltarea relațiilor Armeniei cu UE, mai ales în contextul menținerii în această țară a unei baze militare rusești și al consolidării tendințelor rusești de recuperare a controlului geopolitic în Caucaz.