Uniunea Europeană ia în calcul decuplarea Moldovei de Ucraina în procesul de aderare
Alexandru Crenganiș
Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a continua procesul de aderare cu Republica Moldova, decuplând-o de Ucraina, întrucât eforturile Ucrainei de a adera la blocul comunitar sunt blocate de Ungaria, a declarat recent, pentru Europa Liberă, Marta Kos, comisara europeană pentru extindere.
Într-un interviu acordat postului Europa Liberă, în timpul unei vizite la Praga, Kos a transmis că „nu poate exclude o decuplare” a celor două țări încă din luna iunie a.c., când la Bruxelles urmează să fie luate mai multe decizii legate de extindere.
„Discutăm deja cu statele membre ce este de făcut, pentru că niciun stat membru nu se opune deschiderii primului grup de capitole de negociere cu Republica Moldova”, a spus ea, menționând că Ungaria se opune doar aderării Ucrainei.
Republica Moldova și Ucraina au parcurs împreună pașii de până acum în procesul de aderare la UE, iar Uniunea Europeană a tratat aceste două state ca pe un tandem. Ucraina a depus cerere de aderare în februarie 2022, la câteva zile după ce a fost invadată de armata rusă, iar Republica Moldova i-a urmat imediat exemplul.
Anul trecut, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde începerii negocierilor de aderare cu ambele țări candidate, dar niciun capitol de negociere nu a fost încă deschis.
Negocierile cu Ucraina sunt blocate de Ungaria, care a ridicat mai multe obstacole și a cerut consolidarea drepturilor minorității maghiare din vestul Ucrainei. Așa cum toate deciziile privind extinderea UE necesită unanimitate, Ungaria poate, practic, să țină Ucraina în afara blocului comunitar atâta timp cât consideră necesar.
Decuplarea unor țări candidate nu este o practică nouă.
În septembrie 2024, de exemplu, UE a decis să înceapă negocierile de aderare cu Albania, lăsând Macedonia de Nord în urmă, întrucât aceasta era încă blocată în dispute bilaterale cu Bulgaria privind drepturile minorităților.
Marta Kos, care a devenit comisar pentru extindere în decembrie 2024, a declarat în interviul acordat postului de radio Europa Liberă că există chiar posibilitatea ca Republica Moldova să devină stat membru până la finalul mandatului său, în 2029.
„Dacă nu vom avea niciun nou stat membru în timpul actualei Comisii Europene”, a mai spus Kos, acest lucru ar fi ar considerat „un eșec”.
Încrezătoare că atât Albania, cât și Muntenegru, candidatele favorite din Balcanii de Vest, ar putea deveni țări membre în următorii trei-patru ani, Kos a lăsat totodată ușa deschisă și pentru Chișinău.
„Republica Moldova este cu adevărat un elev model în întregul grup. Ei simt cu adevărat acest moment istoric”, a spus ea, adăugând: „Este ceva ce probabil nu am mai văzut până acum, pentru că aderarea este [pentru Moldova] un proiect al păcii. Pentru că își doresc să facă parte din comunitatea valorilor și a democrației, sunt hotărâți să facă tot posibilul”.
Kos a deplâns faptul că Ungaria premierului Viktor Orbán, considerat principalul aliat al lui Vladimir Putin în interiorul UE, politizează procesul de aderare al Ucrainei. Budapesta a mers până la organizarea unui referendum consultativ despre aderarea Ucrainei la UE, în cadrul căruia guvernul partidului Fidesz al lui Orbán s-a declarat împotriva admiterii Ucrainei.
„Ucraina a făcut suficient, vă pot spune din experiență personală pentru că am facilitat dialogul dintre Ungaria și Ucraina”, a spus Kos Europei Libere.
Potrivit acesteia, Ungaria a introdus multe puncte de negociere, iar Ucraina este gata să le îndeplinească pe toate. „Dar, pentru Ungaria, încă nu este destul”, a declarat oficiala europeană.
