Liderii UE și ai Balcanilor de Vest își reafirmă legăturile ca răspuns voalat față de China și Rusia
Alexandru-Marian Crenganiș
Liderii UE și-au confirmat "sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană" față de omologii lor din Balcanii de Vest în cursul unui video-summit organizat miercuri la Zagreb (6 mai a.c.). Cu toate acestea, declarația finală nu face referire la un interval de timp tangibil pentru aderarea țărilor din regiune la Uniune.
De fapt, în timp ce mulți din Balcani au mari speranțe concrete de aderare la UE, Summitul ar fi putut dezamăgi așteptările acestora. Negocierile de aderare, dintre care unele au loc de ani de zile, nu au fost menționate.
În martie a.c., Macedonia de Nord și Albania au obținut aprobarea de a începe discuțiile de aderare la UE după o întârziere de doi ani, contribuind la contracararea unui prezumtiv sentiment al regiunii potrivit căruia speranțele de aderare la Uniune se estompează în Balcanii de Vest. Adițional acestor probleme, cinci țări UE (inclusiv Spania) nu recunosc independența Kosovo.
Declarația finală a Summitului UE-BV de la Zagreb, în ciuda criticilor anterioare, a omis cu totul cuvintele "extindere" și "aderare", concentrându-se în schimb asupra cooperării în urma pandemiei COVID-19, precum și asupra necesității continuării reformelor, în special asupra statului de drept, luptei împotriva corupției și asigurarea libertății presei libere.
Luând cuvântul după Summit, Primul Ministru croat Andrej Plenković a minimalizat dezacordurile existente, promițând că țara sa este un susținător puternic al viitorului european al regiunii. "Din punctul nostru de vedere, aceste decizii au fost așteptate de mult timp. Am reușit de asemenea să adoptăm o nouă metodologie care nu va ajuta doar Serbia și Muntenegru, ci și Macedonia de Nord și Albania", a afirmat Plenković. El a adăugat că Bosnia și Herțegovina, în opinia Croației, merită statutul de țară candidată.
"Am reafirmat și reconfirmat poziția perspectivei europene pentru Balcanii de Vest. Este important să continuăm reformele, statul de drept, valorile democratice, lupta împotriva corupției – acestea sunt esențiale", a declarat reporterilor președintele Consiliului European, Charles Michel.
Însă, deși Summitul era planificat ca cel mai important eveniment al Preşedenţei croate a UE şi a fost menit să dea speranţă tuturor celor şase state care doresc să aderare la UE, discuţiile dominante au fost legate de actuala pandemie.
Șefii UE au promis cu această ocazie un "plan economic și de investiții robust pentru regiune" în declarația finală, dar au cerut de asemenea în termeni clari o mai mare apreciere a sprijinului său pentru combaterea crizei.
Comisia a pus în aplicare un pachet de sprijin în valoare de 3,3 miliarde de euro pentru a ajuta Balcanii de Vest să abordeze criza COVID-19, angajament care include un pachet de asistență în valoare de 1,7 miliarde euro din partea Băncii Europene de Investiții și o sumă suplimentară de 750 de milioane euro din așa-numita "asistență macrofinanciară" destinată îmbunătățirii stabilității macroeconomice a țărilor.
"Odată ce vom trece de acestă fază a pandemiei, UE va prezenta planul de investiții în cursul acestui an; acesta se va concentra pe infrastructura de transport și energie necesară, dar și pe Noul Acord verde și digitalizare", a declarat Von der Leyen.
Declarația liderilor cere de asemenea țărilor balcanice să urmeze obiectivele politicii externe a UE, o referire voalată la îngrijorările legate de țările care se aliniază prea strâns cu Rusia și China, despre care UE spune că nu oferă aceeași cale țărilor regiunii pentru a deveni democrații prospere.
"UE își reiterează apelurile către toți partenerii de a progresa către alinierea deplină la pozițiile de politică externă ale UE, în special în chestiunile în care sunt în joc interese comune majore și să acționeze în consecință", se afirma în declarația Summitului.
