A doua zi de conflict între Armenia și Azerbaidjan
Alexandru-Marian Crenganiș
Armenia și Azerbaidjan au ajuns în cea de a doua zi de conflict armat din cauza tensiunilor recente privind regiunea Nagorno-Karabah. Ambele părți s-au acuzat reciproc că au folosit artilerie grea, pe fondul informațiilor publice despre existența câtorva zeci de morți (inclusiv civili) și a sute de persoane rănite.
Conflictul din Caucazul de Sud a reizbucnit la 27 septembrie, înregistrând în aceste zile cea mai neagră etapă din ultimii patru ani; există și perspectiva tragică a implicării în conflict a Rusiei și Turciei. Președintele azer Ilham Aliyev a declarat o mobilizare militară parțială la 28 septembrie, întrucât Baku a declarat că șase civili azeri, inclusiv cinci membri ai unei familii, au fost uciși și alți 19 civili au fost răniți de la începerea luptelor.
Autoritățile din Nagorno-Karabah (enclavă separatistă etnică armeană din Azerbaidjan) au declarat la 28 septembrie că doi civili și 32 de luptători ai săi au fost uciși în ciocnirile cu forțele azere cu o zi înainte; acestea au declarat că peste 100 de persoane au fost rănite după ce Azerbaidjanul ar fi lansat un atac aerian și de artilerie.
Oficiali ai Ministerului Apărării din Armenia au declarat că "luptele intense au continuat peste noapte". De asemenea, oficiali ai Ministerului azer al Apărării au declarat într-o conferință la 28 septembrie că "forțele armate armene au bombardat orașul Tătar", care este adiacent orașului Nagorno-Karabah. Ambele părți au trimis pe teren, în prima zi de luptă, elicoptere, drone, tancuri și artilerie.
În zona Nagorno-Karabah se înregistrează de multă vreme bătălii periodice la frontieră, de-a lungul așa-numitei “linii de contact” care separă forțele armene și azere din prima linie a celui mai îndelungat conflict european. În luna iulie a.c., într-o luptă de câteva zile care a inclus atacuri cu drone și foc de artilerie grea, au murit cel puțin 17 de persoane, majoritatea soldați de ambele părți.
Ultimele violențe au fost descrise de către oficialii armeni și azeri ca fiind “un adevărat război”, pe fondul acuzelor reciproce cu privire la declanșarea ofensivei.
"Suntem la un pas de un război la scară largă în Caucazul de Sud", a avertizat Primul Ministru armean Nikol Pashinian, acuzând Azerbaidjanul de planificarea și desfășurarea agresiunii.
La 27 septembrie, Armenia și Nagorno-Karabah au declarat legea marțială și o mobilizare totală ca răspuns la ceea ce oficialii au declarat că ar fi fost “atacuri azere asupra enclavei”, inclusiv în capitala regională Stepanakert.
Azerbaidjan, care a introdus legea marțială, recunoaște că a lansat o operație militară ca răspuns la bombardarea de-a lungul liniei de contact. Acesta a declarat de asemenea că forțele sale au preluat controlul a șapte sate.
Escaladarea violenței a generat răspunsuri rapide din partea țărilor europene, Rusiei, Națiunilor Unite, Statelor Unite și a altora care solicită ca ambele părți să înceteze imediat ostilitățile și să stabilească un dialog. Între timp, Turcia a declarat că va sprijini Azerbaidjanul, aliatul său tradițional.
