Întâlnire trilaterală la Moscova
Alexandru-Marian Crenganiș
Președintele rus Vladimir Putin a găzduit recent o întâlnire trilaterală la Moscova cu liderii Armeniei și Azerbaidjanului, la aproape două luni după ce un acord de încetare a focului intermediat de Rusia a pus capăt celor șase săptămâni de lupte acerbe pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabah.
În urma discuțiilor respective, Vladimir Putin, președintele azer Ilham Aliyev și primul ministru armean Nikol Pashinian au emis o declarație comună în care anunțau crearea unui grup de lucru trilateral care să supravegheze "deblocarea tuturor legăturilor economice și de transport" din regiune.
Grupul va fi prezidat în comun de vicepremieri din cele trei țări și va organiza prima sa întâlnire înainte de 30 ianuarie a.c., se afirma în declarație.
Aliyev a numit invitația lui Putin pentru întâlnirea trilaterală "foarte utilă și productivă", declarând ulterior că acest conflict din Nagorno-Karabah "a rămas în trecut".
Cu toate acestea, Pashinian a declarat că acest conflict nu a fost încă soluționat, insistând asupra faptului că principalele probleme din jurul conflictului au fost suspendate și trebuie soluționate imediat. "Din păcate, acest conflict nu este încă soluționat", a declarat acesta jurnaliștilor după discuțiile care au durat aproape patru ore.
Președintele rus a mulțumit la începutul întâlnirii celor doi lideri pentru cooperarea lor cu eforturile de mediere ale Rusiei, menite să "oprească vărsarea de sânge, precum și să conducă la stabilizarea situației și la realizarea unei încetări durabile a focului".
Conform acordului de încetare a focului încheiat la data de 9 noiembrie 2020, o parte a regiunii Nagorno-Karabah a fost plasată sub administrația azeră după aproape 30 de ani de control din partea etnicilor armeni. Peste 4.700 de persoane au fost ucise în urma violențelor.
Putin a declarat că armistițiul a fost pus în aplicare cu succes, punând bazele unei soluționari corecte a conflictului de zeci de ani.
Aproximativ 2.000 de trupe ruse de menținere a păcii sunt desfășurate de-a lungul zonelor frontului și pentru a proteja o legătură terestră care leagă Nagorno-Karabah de Armenia. Acestea sunt, de asemenea, angajate în operațiuni de deminare, de returnare a armenilor strămutați și de reconstruire a infrastructurii deteriorate.
Multe detalii ale acordului rămân neclare, inclusiv statutul politic final al regiunii Nagorno-Karabah, contururile exacte ale graniței care separă cele două părți de-a lungul unei linii de front încă militarizate, precum și chestiunile economice.
Pashinian a declarat că mai multe chestiuni au rămas nerezolvate și că întâlnirea nu a generat o soluție la "cea mai sensibilă și dureroasă întrebare", cea a prizonierilor de război.
