Simple reflecții privind “incidentul diplomatic” turco-american de la Constanța

Simple reflecții privind “incidentul diplomatic” turco-american de la Constanța

Autor: Dr. Dorin Popescu, președintele Asociației

 

Sunt numeroase motivele de a deplânge și regreta incidentul diplomatic” turco-american produs, recent (luni, 18 noiembrie a.c.), la Constanța, în marja desfășurării Simpozionului "Săptămâna Nașterii Profetului Muhammed”, eveniment religios organizat de Muftiatul Cultului Musulman din România, în colaborare cu Atașatul pentru Servicii Religioase și Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța.

Notă: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23503218-incidentul-diplomatic-constanta-muftiul-comunitatii-musulmane-contrazice-consulatul-turciei-stiau-oficialul-american-este-oaspetele-nostru-este-regretabil-intamplat.htm, https://www.info-sud-est.ro/ruptura-intre-muftiatul-cultului-musulman-si-consulatul-turciei-la-constanta-dupa-scandalul-diplomatic-cu-ambasada-sua-i-am-cerut-scuze-doamnei-rupp-asa-ceva-nu-se-face/, https://www.ct100.ro/reactia-ambasadei-sua-la-imaginile-surprinse-de-dobrogea-tv/ etc.).

Sunt convins că acest incident reprezintă un episod banal de export” al tensiunilor și chiar ostilităților existente în relația bilaterală actuală turco-americană.

În aceste condiții, se impune implicit o reluare a discuției/dezbaterii privind situația de securitate regională de la Marea Neagră.

Pentru România, Statele Unite și Turcia sunt parteneri strategici.

Statele Unite dezvoltă, în regiunea extinsă a Mării Negre, politici similare celor pe care le elaborează, manifestă, exprimă și implementează Bucureștiul.

Turcia dezvoltă în acest spațiu politici combinate (care mixează interesele naționale specifice cu cele colective ale Alianței Nord-Atlantice), în care co-există totuși și puternice sinonimii cu interesele Federației Ruse.

Avem dreptul și datoria de a ne întreba din nou dacă politicile Turciei în regiunea Mării Negre (cea care poate afecta direct, în cazul unor cataclisme geopolitice, interesele noastre naționale – prioritar pe cele de securitate) corespund cu profilul său de țară membră NATO (și cu obligațiile implicite care decurg din calitatea de membru).

Accentuarea clivajului dintre SUA și Turcia, dintre NATO și Turcia, dintre UE și Turcia, poate produce victime colaterale”, iar România se află pe lista prioritară scurtă (prezumtivă încă) a victimelor colaterale, cel puțin la nivel regional (în regiunea extinsă a Mării Negre).

Sper că nu va veni, pentru România, timpul unei opțiuni radicale (d.e. a alege geopolitic între SUA și Turcia, a alege geopolitic între SUA și UE, între UE și NATO etc.). Până la proba contrarie, SUA și Turcia sunt țări cu care România dezvoltă reale parteneriate strategice, iar amândouă sunt state membre NATO cu puternice obligații de securitate în zona Mării Negre și în general.

Politicile României față de Turcia sunt definite prin prisma intereselor noastre naționale, a factorului de vecinătate, a co-prezenței în spațiul geopolitic complicat al Mării Negre, dar și a statutului României de membru UE și membru NATO. Un număr semnificativ de “derapaje” și excentricități recente în politica externă ale Turciei (d.e. acțiunile unilaterale din Siria) au fost condamnate aproape la unison de către Uniunea Europeană și NATO, iar România nu a făcut excepție și nu avut o voce separată, condamnând, alături de ceilalți membri ai UE și NATO, aceste acțiuni unilaterale, cu efecte negative în planul menținerii coeziunii Alianței Nord-Atlantice (și nu numai).

Îndepărtarea politicii externe a Turciei de modelul de predictibilitate pe care îl așteaptă de la Ankara partenerii săi euroatlantici (deopotrivă UE și NATO, chiar dacă lista de așteptări este nuanțată în mod particular pentru fiecare din parteneri) poate genera și efecte indirecte în planul accentuării clivajului dintre Turcia și comunitățile musulmane care locuiesc pe teritoriul statelor membre UE și NATO. Aceste comunități și-au creat un orizont mental și aspirații politice și geopolitice care împrumută foarte mult din orizontul politic și geopolitic al țărilor în care trăiesc. Comunitatea musulmană din România, de exemplu, manifestă conduite și aspirații de europenitate care nu mai coincid perfect cu cele exprimate (condiționat, neconvingător etc.) în ultimii ani de către (regimul de la) Ankara. Se va accentua deci, în aceste condiții, clivajul între practicile, politicile, aspirațiile regimului de la Ankara și cele ale comunităților musulmane din țări precum România.

Soluția pare a fi, aici, simplă: dialogul politic dintre Washington și Ankara trebuie să se amplifice; trebuie depuse eforturi suplimentare de ambele părți pentru a se construi noi spații ale consensului și interesului reciproc; România poate contribui, chiar dacă modest, cu expertiza sa de negociere și poziționare, invocând aici argumente specifice care decurg din specificitatea ecuației geopolitice existente în regiunea extinsă a Mării Negre; Bucureștiul poate confirma / argumenta suplimentar riscurile unei coliziuni majore între interesele Turciei și cele ale SUA/NATO.

Un scenariu similar trebuie să se producă și în dialogul dintre Bruxelles și Ankara.

Până la configurarea noilor consensuri ale Washingtonului și Ankarei, ale Bruxellesului și Ankarei, părțile trebuie să manifeste prudența și tactul de a evita producerea unor episoade publice tensionate și ostile din care au mereu de câștigat alții.

La „incidentul diplomatic” de la Constanța, prudența și tactul au aparținut prioritar diplomației americane. Sunt numeroase alte episoade care confirmă că și diplomația turcă are uriașe resurse de acest gen.

Lucrurile care ne unesc sunt încă mult mai puternice decât orgoliile și incapacitatea unora dintre liderii noștri politici de a valoriza resursa noastră comună (adesea identică) de principii, valori, interese.

„Linia roșie” a divorțurilor enunțate este încă departe.

Avem multe motive spre a privi acest incident” ca pe o oportunitate de a ne testa disponibilitatea de construcție, într-o arhitectură geopolitică ce poate intra rapid în disoluție în absența acestei construcții...