Zelenski (poate) pierde încet și sigur sprijinul minorităților etnice din Ucraina
Dorin Popescu
Recent, la 16 ianuarie a.c., Rada Supremă de la Kiev a adoptat încă o lege din așa-numitul “pachet lingvistic” (colecție de legi care consolidează utilizarea limbii ucrainene ca limbă de stat în detrimentul utilizării limbilor minorităților naționale, cu limitări susbstanțiale ale accesului acestor minorități la limba maternă în sistemul de educație, mass-media, spațiul public etc.) – “Legea privind învățământul mediu general” (Legea Ucrainei nr. 0901 „Cu privire la educația secundară generală”). Este cel puțin a treia lege limitativă din ultimii ani, după adoptarea, anterioară, a Legii-cadru privind educația (septembrie 2017) și Legea privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat.
În acest fel, speranțele minorităților etnice din Ucraina (prioritar, ale comunităților română, maghiară și rusă) potrivit cărora alegerea lui Volodimir Zelenski ca președinte al Ucrainei și consolidarea regimului acestuia pot aduce modificări ale paradigmei legislative și ideologice de limitare constantă a accesului minorităților etnice din Ucraina la limba maternă se diminuează constant și rapid.
Potrivit Centrului Media BucPress din Cernăuți, românii din Ucraina i-au solicitat deja președintelui Zelenski să nu promulge Legea privind învățământul mediu general.
BucPress:
“În data de 21 ianuarie a.c. reprezentanții mediului asociativ românesc i-au solicitat în cadrul unui memoriu președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski să nu promulge Legea privind învățământul mediu general. Această lege „va distruge definitiv educația în limba maternă a minorităților naționale”, potrivit Memoriului citat de Agenția BucPress din Cernăuți.
Reprezentanții mediului asociativ românesc consideră că Legea privind învățământul mediu general a fost „adoptată contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și contrar rezultatelor obținute în cadrul puținelor consultații cu comunitatea românească, care, la toate întâlnirile, a solicitat asigurarea drepturilor constituționale la educație în limba maternă”.
Volodimir Zelenski, care a fost susținut de etnicii români la alegerile din 2019, este rugat să retrimită în parlament Legea Ucrainei privind învățământul mediu general, „întrucât această lege îi lipsește pe cetățenii românofoni din Ucraina de dreptul la educație în limba maternă”, se spune în Memoriul semnat de reprezentanții mediului asociativ românesc din inițiativa Consiliului Național al Românilor din Ucraina.
\Ca și în octombrie 2019, când Consiliul Național al Românilor din Ucraina i-a solicitat lui Zelenski să anuleze articolul 7 al Legii Educației, președintelui i se cere, în calitate de subiect al inițiativei legislative, să propună modificări în art.7 din Legea educației din Ucraina, precum și a art.5 din Legea Ucrainei privind învățământul mediu general, în conformitate cu norma constituțională prin care cetățenilor care aparțin minorităților naționale li se garantează dreptul la educație în limba maternă, conform legii”.
Documentul, adresat președintelui Zelenski, este semnat de către o serie de reprezentanți ai comunității românești din Ucraina.
Pe site-ul acesteia, Agenția BucPress publică integral Memoriul citat, astfel:
“Subsemnații, reprezentanți ai comunității românești din Ucraina, ne adresăm către Domnia Voastră cu rugămintea să retrimiteți în parlament Legea Ucrainei privind învățământul mediu general, aprobată în data de 16 ianuarie 2020.
La alegerile prezidențiale și parlamentare, reprezentanții comunității românești au votat cu încredere pentru schimbări europene în Ucraina, pentru care ați militat și Domnia Voastră. Majoritatea absolută a comunității românești a susținut dorința (promisiunea electorală) exprimată de Dumneavoastră privind modificarea legilor nedrepte ale puterii anterioare, care au restrâns drepturile minorităților naționale, așteptând din partea Dvs. sprijin în vederea modificării scandalosului art.7 (privind limba de învățământ) din Legea Educației, din 5 septembrie 2017. Din păcate, în locul modificărilor așteptate, Rada Supremă a mai adoptat și Legea privind învățământul mediu general, care va distruge definitiv educația în limba maternă a minorităților naționale, care a existat chiar și în timpul regimului totalitar al URSS.
Această lege a fost adoptată contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și contrar rezultatelor obținute în cadrul puținelor consultații cu comunitatea românească, care, la toate întâlnirile, a solicitat asigurarea drepturilor constituționale la educație în limba maternă și nu a fost de acord cu prevederile art.5 din Legea privind învățământul mediu general (privind limba din sistemul de educație). Considerăm că modelele de educație stabilite prin lege pentru minoritățile naționale sunt discriminatorii și contrare prevederilor constituționale, câtă vreme cetățenii Ucrainei sunt lipsiți, de-facto, de dreptul constituțional la limba maternă în învățământ, ceea ce contravine prevederilor art.8, 10, 11, 22, 24, 25, 53 din Legea Fundamentală a Ucrainei, precum și prevederilor Cartei europene a limbilor regionale și minoritare. Aceste modele sunt în contradicție cu prevederile Constituției și Legii Ucrainei privind prevenirea și combaterea discriminării, în sensul stabilirii unui volum diferit de drepturi educaționale, în funcție de limba vorbită.
Legea Ucrainei privind învățământul mediu general este, de asemenea, în contradicție cu prevederile pct.5, art.13 din Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, care menționează că membrii comunității românești din Ucraina „au dreptul să fie instruiți în limba lor maternă, într-un număr necesar de școli și instituții de stat pentru învățământ și specializare, situate ținând seama de răspândirea geografică a minorității respective”. În acest context, atragem atenția asupra faptului că, potrivit art.9 din Constituție, în cazul coliziunii între tratatele internaționale și legislația internă, prevalează obligațiile internaționale ale Ucrainei.
Vă rugăm, Volodimir Alexandrovici, în calitate de Garant al Constituției, să retrimiteți în parlament Legea Ucrainei privind învățământul mediu general, întrucât această lege îi lipsește pe cetățenii românofoni din Ucraina de dreptul la educație în limba maternă.
Vă rugăm, în calitate de subiect al inițiativei legislative, să propuneți modificarea art.7 din Legea educației din Ucraina, precum și a art.5 din Legea Ucrainei privind învățământul mediu general, în conformitate cu norma constituțională prin care “cetățenilor care aparțin minorităților naționale li se garantează dreptul la educație în limba maternă, conform legii”.
Cu stimă,
Acad. Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”
Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”
Vitalie Zâgrea, președintele Ligii tineretului român „Junimea” din regiunea Cernăuți
Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress – asociația jurnaliștilor români din Ucraina
Vasile Rauț, președintele Societății Golgota
Vladimir Acatrini, președintele Societății Bibliotecarilor Bucovineni
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”
Mircea Pilat, președintele Asociației științifico-pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina”.
Mai mult, la 21 ianuarie a.c., etnicii maghiari din regiunea Transcarpatia s-au pronunțat în tonuri similare împotriva legii „Cu privire la învățământul secundar”.
Potrivit Centrului Media BucPress, liderii organizațiilor maghiare din Transcarpatia au emis o declarație publică prin care au protestat împotriva Legii Ucrainei nr. 0901 „Cu privire la educația secundară generală” adoptată de Parlament la 16 ianuarie 2020. Declarația a fost semnată de Vasyl Brenzovich, șeful KMKS, Vasyl Zubanych, președintele SSUU, și șeful Societății Pedagogilor de etnie maghiară din Transcarpatia, Ildyka Oros.
BucPress menționează suplimentar că maghiarii din Ucraina consideră că unele dispoziții ale Legii, „neglijând Constituția și obligațiile internaționale ale țării, privează minoritățile naționale de studierea în limba maternă”. „Regretăm că nici recomandările Comisiei de la Veneția și nici propunerile minorităților naționale nu au fost luate în considerare la elaborarea legii pentru a doua lectură. Suntem extrem de îngrijorați că, în ciuda promisiunilor, noua conducere politică a Ucrainei continuă politica inițiată de guvernul anterior și care este îndreptată împotriva minorităților naționale. Dacă legea este pusă în aplicare, minoritățile naționale vor pierde oportunitatea de a-și alege în mod liber limba de studiu, astfel încât organizațiile maghiare îl îndeamnă pe Președintele Ucrainei să nu semneze legea, care amenință însuși păstrarea limbilor materne și identității minorităților naționale, inclusiv a ungurilor transcarpatieni", se spune în declarația comună.
Numeroase poziționări ale comunității ruse din Ucraina confirmă îngrijorări similare ale acestei comunități față de “pachetul lingvistic” legislativ adoptat în ultimii ani, În acest caz (adoptarea de măsuri împotriva utilizării pe scară largă a limbii ruse), situația este complicată de războiul din raioanele estice ale Ucrainei (Donbas), precum și de relația adversativă și conflictuală dintre Kiev și Moscova.
Această relație nu trebuie însă, potrivit evaluării experților independenți, să producă “victime colaterale”, respectiv reducerea treptată și sigură a drepturilor de care se bucură în prezent minoritățile etnice din Ucraina, altele decât cea rusă, mai ales că minoritățile română, maghiară, poloneză etc. utilizează pe teritoriul Ucrainei limbile lor materne ca limbi ale comunității europene (comunitate către care tinde, teoretic/oficial, Ucraina).
Mai mult, o serie de lideri ai comunității românești din Ucraina apreciază că aceste măsuri ar viza în mod direct această comunitate, ea nefiind, în perspectiva respectivă, o simplă “victimă colaterală”, ci chiar o țintă.
Este de așteptat ca, prin continuarea acestui trend, odată cu reducerea treptată și sigură a drepturilor lingvistice, culturale și identitare ale minorităților etnice din Ucraina, altele decât cea rusă, acestea să își reducă substanțial sprijinul lor pentru actualul președinte al Ucrainei și pentru regimul politic condus de acesta.
Autoritățile de la București nu și-au precizat încă poziția publică a României cu privire la adoptarea legii în cauză, în pofida reacțiilor clare ale comunității românești din Ucraina. Se perpetuează astfel un “defazaj” de reacție și de conduită între Statul Român și comunitatea românească din Ucraina, care, comparativ, nu există în raporturile dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Ucraina (ale cărei reacții dictează tonurile și măsurile reactive ale Ungariei în relația bilaterală cu Ucraina).
