Evoluții și poziționări privind Crimeea și Donbas
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat omologului său rus un termen de un an pentru a opri războiul din raioanele de est ale Ucrainei / Donbas. Zelenski a declarat, în cadrul unui interviu acordat publicației britanice “The Guardian” (și care va fi publicat integral astăzi), că va stopa negocierile cu Federația Rusă în cazul în care acestea nu vor produce rezultate concrete privind stabilirea păcii în teritoriile ocupate din estul Ucrainei: “dacă situația în zona de activități militare din Donbas nu se va schimba și nu se pot realiza acorduri cu Federația Rusă privind rezolvarea conflictului într-o perioadă de un an, Kievul va stopa negocierile cu Moscova. Timpul trece, iar autoritățile au la dispoziție doar un an pentru încheierea tuturor acordurilor necesare”. Zelenski a declarat totodată că are în vedere 2-3 planuri de acțiune în situația stopării negocierilor.
În cadrul aceluiași interviu, Zelenski a criticat eforturile președintelui francez Emmanuel Macron de a restabili relații cu Rusia, suspectându-l pe acesta că “joacă pe două fronturi”.
În momentul de față, din acordurile recent convenite la ultima reuniune în formatul Normandia (Franța, Germania, Ucraina, Rusia), de la Paris, din decembrie 2019, a fost realizat doar unul singur – și acela parțial: schimbul de prizonieri. Celelalte puncte convenite (delimitarea forțelor în teren, încetarea totală a focului în zona de conflict, schimbul total de prizonieri și accesul Crucii Roșii în regiune) au rămas neonorate de către părți și în momentul de față.
Declarațiile președintelui Zelenski au fost aspru comentate de către o serie de parlamentari ruși. În Consiliul Federației se apreciază că ieșirea Ucrainei din formatul de negocieri cu Rusia va genera impredictibilități ale evoluției situației din teren, iar deputații ruși din Duma de Stat apreciază că Ucraina nu își îndeplinește obligațiile asumate (nici pe cele convenite în cadrul Acordurilor de la Minsk, nici pe cele agreate recent la Paris, în decembrie 2019). “Motivul ieșirii din negocieri este complet de neînțeles”, a declarat primul locțiitor al președintelui Comitetului pentru probleme internaționale al Consiliului Federației, Vladimir Giabarov. În acest caz “situația va deveni impredictibilă, iar republicile (n.n. separatiste) își vor rezolva problemele prin măsuri mult mai radicale”. Viktor Vodolațki, vice-președintele Comitetului pentru CSI al Dumei de Stat, a declarat că Franța și Germania nu vor permite Ucrainei să renunțe la negocierile cu Rusia: “Nici una din propunerile președintelui ucrainean nu prevede un dialog cu reprezentanții conducerii republicilor Donețk și Lugansk. Dacă retorica și planurile Kievului rămân doar militariste, nu va avea loc nici o evoluție în zonă, iar peste un an Zelenski fie își va retrage cuvintele fie va rupe toate acordurile și va renunța practic la Donbas”.
Următoarea reuniune în formatul de la Normandia ar fi planificată pentru luna aprilie 2020, însă ea trebuie precedată de îndeplinirea angajamentelor asumate de părți la reuniunea precedentă, din decembrie 2019.
În momentul de față, părțile pregătesc un posibil nou schimb de prizonieri. Ucraina a elaborat o listă cu cca 200 de prizonieri deținuți de partea rusă, dintre care 86 tătari crimeeni. Practic, toți liderii tătari crimeeni care sunt în momentul de față întemnițați de Rusia ar fi incluși în listele Kievului Numărul acestora ar fi de 86 – potrivit datelor Centrului de resurse al tătarilor crimeeni. În momentul de față, Kievuul și Moscova au discutat posibilitatea ca noul schimb de prizonieri să fie efectuat după formula “toți pentru toți”, formulă discutată la Minsk, la 1 martie a.c., de către șeful Oficiului Președinției Ucrainei Andrei Ermak și adjunctul șefului Administrației Prezidențiale a Rusiei, Dmitri Kozak.
Potrivit presei ucrainene, Pentagonul ar avea intenția de a livra Ucrainei, în cadrul primei părți a sprijinului militar aprobat deja de către Congresul american pentru anul 2020, stații de radiolocație anti-artilerie și vedete de patrulare tip Mark VI în valoare de 125 milioane de dolari. Valoarea totală a sprijinului pentru anul 2020 este de 250 milioane dolari. Totodată, președintele ucrainean și-a exprimat dezamăgirea că preconizata sa vizită în SUA se tergiversează. Părțile discută posibilitatea acestei vizite de mai multe luni. Zelenski a precizat public că secretarul de stat american Mike Pompeo i-a transmis garanții personale potrivit cărora această vizită va avea loc la începutul anului 2020. Președintele american a precizat că și-ar dori o consolidare a sprijinului american pentru Ucraina.
Noul ministru de externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că Ucraina are în vedere două strategii prioritare, una privind dezocuparea Peninsulei Crimeea și alta privind dezocuparea raioanelor de est din Ucraina / Donbas. Potrivit oficialului ucrainean, sunt mai multe scenarii care sunt luate în calcul la Kiev, iar scenariile pentru Crimeea sunt diferite de cele privind Donbasul. Principalul obiectiv al acestora îl reprezintă “restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și scoaterea de pe teritoriul Ucrainei a statului-ocupant. Toate celelalte detalii reprezintă teme de negociere, pot fi negociate”. O a treia strategie a MAE ucrainean se va implementa în domeniul atragerii investițiilor și restartării industriei ucrainene. În momentul de față, Ministerul de Interne al Ucrainei pregătește 800 de polițiști pentru dezocuparea regiunilor Donețk și Lugansk. Noul ministru a discutat în detaliu, cu întreaga conducere a ministerului, la 5 martie a.c., tema Crimeei, iar la 6 martie tema a fost discutată și cu președintele Zelenski.
Ministrul ucrainean a precizat că Ucraina nu va livra apă potabilă din Nipru către Peninsula Crimeea până când Peninsula nu va reintra în componența Ucrainei – acesta a numit problema livrării de apă potabilă pentru populația Peninsulei Crimeea “un instrument de dezocupare a Peninsulei Crimeea”. Tema livrării apei potabile în Crimeea de către Ucraina (exclusiv pentru nevoile populației) a fost deschisă public la 5 martie a.c. de către noul premier ucrainean Denis Șmigal, potrivit căruia refuzul Kievului de a livra apă potabilă populației Peninsulei ar putea crea o gravă problemă umanitară; mai mult, potrivit acestuia, “ocupantul nu dorește să își asume responsabilități pentru ucrainenii care locuiesc acolo”. Președintele fracțiunii parlamentare a formațiunii pro-prezidențiale “Slujitorul Poporului”, David Arahamia, a propus livrarea apei pentru populația Peninsulei la schimb cu eventual concesii ale Rusiei în Donbas. Șeful Oficiului președintelui Ucrianei Andrei Ermak a respins această variant, precizând că ea nu este discutată pe agenda de dialog dintre Kiev și Moscova.
