Acorduri și dezacorduri privind soluționarea conflictului din Donbas

Acorduri și dezacorduri privind soluționarea conflictului din Donbas

Dorin Popescu

 

La 11 martie a.c., la Minsk, a avut loc o nouă reuniune a Grupului Trilateral de Contact (Ucraina, Rusia, OSCE) privind conflictul din Donbas; la reuniune au participat reprezentanții Federației Ruse și Ucrainei pe tema soluționării conflictului din Donbas – Andrei Ermak, șeful Oficiului Președinției Ucrainei și Dmitri Kozak, locțiitorul șefului Administrației Prezidențiale ruse, precum și reprezentantul special al OSCE. Este pentru prima oară când la reuniunile Grupului trilateral de contact participă oficiali ai Rusiei și Ucrainei de acest nivel.

Întâlnirea precedentă a Grupului Trilateral a avut loc, la Minsk, la 26 februarie a.c., după care a survenit o primă întâlnire în format face to face între Andrei Ermak și Dmitri Kozak – tot la Minsk, la 1 martie a.c.

Intensificarea dialogului ruso-ucrainean în cadrul acestui format anunță, cel mai probabil, iminența convenirii unei soluții privind cel puțin una dintre temele dialogului – realizarea unui nou schimb de prizonieri, după formatul “toți pentru toți”, angajament asumat de părți la reuniunea în “format Normandia” de la Paris, din decembrie 2019 (cu participare la vârf: Vladimir Putin, Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron și Angela Merkel).

Cei doi oficiali au convenit în cadrul reuniunii mai multe detalii privind efectuarea schimbului de prizonieri menționat.

Părțile au stabilit să prezinte în cadrul Grupului Trilateral de Contact, în termen de o săptămână, listele finale proprii ale deținuților pe baza cărora va avea loc procedura de schimb de prizonieri. Acestea se vor verifica și aproba reciproc până la 25 martie a.c. Kozak a apreciat că schimbul de prizonieri ar putea avea loc astfel până la finele lunii martie a.c. Lista părții ucrainene ar putea conține 200 de nume, printre care 86 de lideri ai comunității tătare din Crimeea. Unul dintre liderii acesteia, Mustafa Dzhemilev, a declarat că va refuza să fie eliberat dacă în schimbul său Ucraina va fi nevoită să elibereze “un bandit”.

S-a convenit, de asemenea, la nivel de principiu, constituirea Consiliului Consultativ pentru probleme politice în cadrul Grupului Trilateral de Contact. Consiliul Consultativ se va crea ca efect al consultării și acordului prealabil al părților. De detaliile tehnice ale constituirii acestui Consiliu se va ocupa reprezentantul OSCE în Grupul Trilateral. Principalul obiectiv al Consiliului îl va reprezenta elaborarea unor recomandări privind problemele politice din competența acestui subgrup.

Dmitri Kozak a anunțat în presa rusă (“Kommersant”) acordul părților privind crearea acestui Consiliu astfel: “a fost convenită crearea unui nou mecanism de soluționare a conflictului din Donbas”. Potrivit acestuia, “în perioada următoare va apărea o nouă platformă de dialog cu participarea reprezentanților formatului de la Normandia (Ucraina, Rusia, Germania și Franța. Am găsit o decizie privind acest mecanism”. Noul mecanism ar putea fi confirmat final la următoarea reuniune a Grupului de contact – “mecanismul a fost convenit la nivel preliminar și sper că la următoarea reuniune a Grupului se va adopta o decizie finală privind mecanismul dialogului părților” (Dmitri Kozak).

Experții de la Kiev se tem că în noul mecanism ar putea fi introduși reprezentanții formațiunilor separatiste din raioanele de est ale Ucrainei (așa-numitele “republici populare” Donețk și Lugansk), iar acest aspect ar crea premisele unui “dialog direct” între Kiev și separatiști, dialog pe care Kievul îl evită încă de la inițierea conflictului în Donbas, în 2014.

Liderii separatiști numesc deja aprobarea Kievului pentru constituirea acestei noi platforme de discuții “acceptarea, de către Kiev, a dialogului direct” cu aceștia. Natalia Nikiforova, așa-numitul ministru de externe al așa-numitei “Republici Populare Donețk’, apreciază că acest Consiliu va reprezenta „o platformă a dialogului direct între toate părțile conflictului – Donbas și Ucraina”.

Reprezentantul special al OSCE a confirmat că la reuniune s-a convenit deschiderea a două noi puncte de control al trecerii pentru civili de-a lungul liniei de delimitare a forțelor în teren. S-a convenit deschiderea simultană a două noi puncte de control și trecere a frontierei, la Zolote și Shchastya.

Părțile nu au ajuns la un compromis în privința formulei de delimitare a forțelor în teren. Tema preluării controlului teritoriului separatist de către Kiev reprezintă cea mai delicată dimensiune a negocierilor. Partea rusă se propunță pentru preluarea teritoriului separatist de către Ucraina după derularea de alegeri în regiunile separatiste, iar Kievul dorește preluarea controlului și ulterior desfășurarea alegerilor.

Presa rusă semnalează că Moscova a respins, în cadrul reuniunii, noua inițiativă a Kievului privind delimitarea forțelor în teren pe baza așa-numitului „principiu sectorial”. Potrivit publicației ruse “Kommersant”, propunerea ucraineană, lansată de către președintele Zelenski (inclusiv în cadrul discursului acestuia de la Conferința de Securitate de la Munchen de la 15 februarie a.c.), ar implica preluarea de facto a controlului, de către Kiev, a teritoriului regiunilor separatiste. Propunerea respectivă nu ar fi agreată nici de către liderii separatiști. Inițiativa ucraineană privind aplicarea „principiului sectorial” ar include o delimitare etapizată a forțelor în teren, pe baza sectoarelor care ar trebui delimitate și convenite anterior de către părți. Trecerea de la un sector la altul s-ar putea produce numai după verificarea exhaustivă, de către misiunea specială de monitorizare a OSCE, a absenței, în fiecare sector, a unor formațiuni militare, trupe sau tehnică militară.

Partea rusă se teme că operațiunea de “curățare” a sectoarelor are ca obiectiv prioritar al părții ucrainene preluarea de facto, de către autoritățile de la Kiev, a teritoriului aflat la granița directă cu Rusia în zona separatistă, teritoriu necontrolat în prezent de Kiev – soluție pe care Moscova o respinge, mai ales dacă operațiunea pe sectoare va începe cu sectoarele aflate la granița cu Rusia. Această propunere ar fi fost formulată anterior și de către fostul secretar de stat american Kurt Volker părții ruse, cu terminologie ușor diferită (“zonă de securitate” în loc de “sectoare”).  

Partea ucraineană a solicitat celei rusești, suplimentar, garantarea încetării totale a focului în regiune, precum și utilizarea tuturor mijloacelor necesare de control epidemiologic de-a lungul liniei de demarcație pentru prevenirea extinderii epidemiei de coronavirus în regiune.

La reuniune s-a convenit ca în următoarele săptămâni să se discute toate problemele asupra cărora nu s-a putut identifica până în prezent un compromis între părți, prioritar schimbul de prizonieri și stabilirea noilor sectoare de delimitare a forțelor în teren.

Derularea reuniunilor Grupului Trilateral are ca obiectiv implicit pregătirea unui nou Summit în format Normandia, cu participarea președinților Rusiei, Ucrainei, Franței și cancelarului german. În decembrie 2019, liderii au convenit ca derularea unui nou Summit să aibă loc în aprilie a.c., dar derularea acestuia este condiționată de Moscova de îndeplinirea angajamentelor asumate la Summitul din decembrie 2019 de la Paris (delimitarea forțelor în teren, schimbul de prizonieri, deminarea teritoriului în zona de conflict, deschiderea a noi puncte de trecere pentru civili, convenirea unor aspecte juridice privind statutul special pe care l-ar putea avea raioanele autonome Donețk și Lugansk” în componența Ucrainei, implementarea formulei Steinmeyer în legislația Ucrainei etc.). Cel mai probabil, în aceste condiții, Summitul preconizat nu va avea loc în aprilie 2020.

Sunt încă șanse reale pentru ca una din temele consultărilor, să producă efecte concrete – noul schimb de prizonieri ruso-ucrainean, care ar putea avea loc în perioada martie – aprilie a.c.