Alegeri nerecunoscute în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
La 31 martie a.c, în regiunea separatistă nerecunoscută Nagorno-Karabah din Azerbaidjan (sprijinită de Armenia și pe care uatoritățile de la Baku o consideră “ocupată de Armenia”), au avut loc așa-zise “alegeri prezidențiale și parlamentare” – scrutin care este nerecunoscut și nevalidat de către communitatea internațională.
La “alegerile prezidențiale” au participat 14 candidați, iar la cele “parlamentare” – 10 partide și două blocuri politice, cu un total de 359 de candidați.
Aceste “alegeri” sunt primele din Nagorno-Karabah care se desfășoară fără participarea observatorilor internaționali.
În Nagorno-Karabah locuiesc cca 150.000 persoane, dintre care cca 103.000 cu drept de vot. În Parlament sunt 33 de locuri, cu prag de acces de 50% pentru partide și 7% pentru alianțe și blocuri. Suprafața regiunii reprezintă cca 20% din cea a Azerbaidjanului.
Republica nerecunoscută Nagorno-Karabah a fost condusă în perioada 2007-2017 de către Bako Saakian, fost șef al Serviciului de Securitate. În 2017, la expirarea celor două mandate, acesta a introdus în regiune conducerea directă, prin reformă constituțională care a permis resetarea mandatelor sale prezidențiale (conform modelului Putin în Federația Rusă). Acesta a rămas astfel la conducerea republicii nerecunoscute pe toată perioada stării de tranziție (2017-2020), cu dreptul de a participa la alegerile prezidențiale pentru alte două mandate. În urma protestelor din 2018 din Armenia, s-a produs schimbarea puterii la Erevan, care a afectat și situația în Nagorno-Karabah. Acesta nu mai are în prezent sprijinul reghimului politic de la Erevan și nu mai participă la alegeri.
Printre candidații la funcția de președinte sunt fostul premier Araik Ariutunian (liderul partidului Patria Liberă), fostul “ministru de externe” Masis Mailian, fostul secretar al Consiliului de Securitate Națională, generalul Vitalii Balsanian, “președintele Parlamentului” Așiut Gulian, Davit Babaian, șeful Direcției Informații a Aparatului Președintelui, mai mulți deputați ai Adunării Naționale, oameni de afaceri etc. Nici unul dintre candidați nu are oficial sprijinul autorităților de la Erevan. Principalii favoriți ai cursei ar fi Masis Mailian, care este sprijinit de mai multe formațiuni politice – Karabahul de mâine, Identitate și Unitate, Partidul Liberal din Karabah, Vitalii Balsanian și Araik Arutiunian, care este sprijinit de Karabahul liber, Partidul Republican din Karabah și Alianța Civică Unită.
La 30 martie a.c., a avut loc un incident la granița azero-armeană. Ministerul Apărării de la Erevan a acuzat Azerbaidjanul de tentativă de forțare a posturilor militare armene de la frontieră, în regiunea Noyemberyan din provincia Tavush. Ministerul Afacerilor de Externe al Armeniei a acuzat Azerbaidjanuul de producerea acestui incident, care ar avea scopul de a înrăutăți situația de la granița dintre cele două țări.
Armenia a ripostat cu acțiuni ale trupelor de frontieră.
În momentul de față se desfășoară negocieri politice privind statutul regiunii în formatul Grupului de la Minsk al OSCE (în care SUA, Rusia, Franța sunt mediatorii conflictului azero-armean).
MAE turc a serut organizațiilor internaționale să saboteze alegerile, aprecinnd că acestea reprezintă o încălcare a legislației internaționale și o tentativă a Armeniei de a legitima ocuparea teritoriului: Turcia nu va recunoaște aceste alegeri nelegitime care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Azerbaidjanului. Poziții similare au adoptat și autoritățile de la Baku.
Desfășurarea alegerilor a fost condamnată de către Uniunea Europeană, Organizația pentru Dezvoltare Democratică și Economică etc., iar numeroase țări, inclusiv Turcia, Azerbaidjan, Ucraina, România etc., au declarat că scrutinul este ilegal și că nu vor recunoaște rezultatele acestuia. Importante vor fi și pozițiile oficiale ale Rusiei și Armeniei pe această temă.
Oficialii europeni au apreciat că alegerile nu se desfășoară în cadru constitutional și legal și nu pot reprezenta un progres în calea soluționării politice a conflictului.
Poziția României a fost exprimată de către MAE, conform căruia: “Ministerul Afacerilor Externe consideră lipsite de legitimitate așa-numitele „alegeri prezidențiale și legislative”, derulate în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, la 31 martie 2020 și exprimă încrederea că scrutinul nu va prejudicia procesul de identificare a unei soluții paşnice şi negociate a conflictului din regiunea Nagorno-Karabah. Ministerul Afacerilor Externe reiterează sprijinul pentru activitatea Grupului de la Minsk al OSCE, unicul format abilitat să faciliteze reglementarea pașnică și durabilă a conflictului din regiunea Nagorno-Karabah și încurajează părțile să manifeste voința politică necesară în acest proces”.
