Temele hibride ale pandemiei Covid-19
Evgheni Magda
Evgheni Magda, expert ucrainean specializat în războiul hibrid, directorul Institutului pentru Politică Mondială de la Kiev, Ucraina, identifică următoarele “teme hibride” în perioada pandemiei Covid-19 care prezintă interes din perspectiva posibilelor lor efecte în perioada post-pandemie:
Principalele probleme/teme hibride manifestate la nivel local și global sunt: se produce în mod paradoxal, în timp real, o distrugere a imaginii obișnuite a lumii, tot de tip globalizant, dar care contribuie la distrugerea beneficiilor globalizării ca proces tradițional/clasic; coronavirusul reprezintă o provocare neașteptată care potențează teoriile conspiraționiste și frica/teama colectivă; pandemia a devenit rapid o problemă substanțială pentru instituțiile globale; sunt greutăți uriașe în identificarea unui posibil protocol universal pentru combaterea coronavirusului; unii dintre liderii mondiali (Boris Johnson, Angela Merkel, Justin Trudeau) au fost în perioada crizei bolnavi și izolați, ceea ce poate ridica unele semne de întrebare cu privire la funcționarea instituțională a unor sisteme.
Pentru China, temele hibride prioritare ce pot fi conexate acesteia sunt: regimul de la Beijing exportă tentația autoritarismului; autoritățile chineze se folosesc de donațiile de echipamente medicale pentru ca, împreună cu acestea, să disemineze în lume propria experiență de combatere a bolii, din rațiuni de imagine; China va depune eforturi pentru a obține, prin intermediul acestei pandemii, leadershipul la nivelul economiei mondiale.
Pentru Federația Rusă, principalele teme hibride identificate sunt: reacțiile în cascadă și contradictorii ale autorităților de la Moscova – o acceptare graduală a impactului pandemiei, după refuzul inițial al acceptării acesteia (într-o primă fază, Moscova gestiona mesajul: „boala afectează doar Occidentul”); utilizarea pandemiei în scopuri politice proprii (prin trimiterea de echipamente medicale în Italia, Serbia, Marea Britanie); exploatarea crizei ca pretext pentru tentativa de a obține la ONU ridicarea sancțiunilor impuse pentru anexarea Peninsulei Crimeea; accentuarea competiției și a rivalității economice cu Arabia Saudită în așa-numita criză a petrolului.
Pentru Statele Unite ale Americii: pare relevant că ambii favoriți ai campaniei pentru alegerile prezidențiale, Donald Trump și Joe Biden, aparțin grupului principal de risc coronavirus; criza noului oronavirus distruge realizările lui Trump în calitate de președinte, iar acesta va căuta noi modalități de consolidare a pozițiilor proprii, din perspectiva alegerilor prezidențiale; coronavirusul poate deveni în acest context o „lebădă neagră” pentru alegerile americane.
Pentru Uniunea Europeană, principalele teme hibride ce pot conta foarte mult ulterior ar putea fi: discuția fără finalitate și baze reale privind adoptarea unui Plan Marshall; acordarea unui pachet substanțial, de 15 miliarde de euro, partenerilor Uniunii; pandemia reprezintă o provocare substanțială la adresa valorilor fundamentale ale Uniunii; UE se confruntă cu un atac substanțial de dezinformare din afara Uniunii; în Ungaria, autoritatea extraordinară a guvernului Orbán poate crea probleme grave de funcționare a democrației; Polonia experimentează în premieră derularea de alegeri prezidențiale pe baza votului prin corespondență. Pentru NATO, faptul că în perioada pandemiei Macedonia de Nord a devenit al 30-lea membru al Alianței poate proba că Alianța se confruntă cu provocări mai mici.
Pentru Ucraina, se poate vorbi despre timpi pierduți în prevenirea crizei și în aplicarea de măsuri adecvate; Ucraina se confruntă cu absența unei viziuni strategice și a gândirii critice la nivelul mediilor administrative centrale.
Principalele concluzii de etapă privind efectele crizei Covid-19: statele și alianțele puternice devin și mai puternice, în confruntarea cu criza, cei slabi își accentuează slăbiciunile și vulnerabilitățile; protejarea valorilor dobândește o semnificație sporită pe perioada acestei crize și în perioada post-pandemie.
