Epopeea creditului rusesc electoral din R. Moldova
Dorin Popescu
Adoptarea în Parlament
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat ieri un proiect de lege care prevede contractarea unui credit rusesc controversat și împovărător pentru economia R. Moldova (credit care ajută Rusia să își consolideze influența politică, geopolitică și economică la Chișinău) – Legea nr. 57 din 23.04.2020 pentru ratificarea Acordului de credit între Guvernul RM și Guvernul Federației Ruse în valoare de 200 milioane euro, la o dobândă de 2%. Cu 56 de voturi, parlamentul RM a aprobat astfel Acordul, parafat anterior, dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Federației Ruse privind contractarea creditului respectiv.
Condițiile creditului au fost prezentate în plen de către premierul RM, Ion Chicu. Cu această ocazie, opoziția a formulat mai multe întrebări și interpelări privind detaliile creditului respectiv, însă președintele Parlamentului Zinaida Greceanâi (Partidul Socialiștilor) a stopat procesul de dezbatere și a urgentat votarea proiectului legislativ.
În argumentația sa privind necesitatea aprobării creditului, premierul RM a declarat că „Banii vor veni pe contul Băncii Naționale. Creditul se oferă în condițiile în care nu există datorii față de Federația Rusă. Pentru creditele de stat acordate sau creditele acordate de bănci, sunt angajamente doar financiare, nu e vorba de mărfuri, gaze sau altceva”. Potrivit acestuia, R. Moldova mai are în prezent un credit de la Federația Rusă, de 30 de milioane de euro, cu o rată mai mare de 2%. Premierul a declarat că acest Acord nu ar atenta la securitatea economică a Moldovei, “așa cum nu o fac sute de alte acorduri similare pe care le avem deja încheiate”. Premierul a precizat că “acordul prevede credite acordate de bănci rusești cu acordul părții Moldovei. Dacă acest acord nu va exista, nu vor exista aceste angajamente”. A fost votat cu această ocazie și un amendament care prevede că Guvernul RM acordă dreptul companiilor autohtone să obțină credite de la creditorii ruși numai în baza unei hotărâri a Parlamentului RM.
Dezbaterile privind creditul rusesc au fost întrerupte de articolul 108, la propunerea conducerii Parlamentului; pentru aplicarea articolului 108 au votat deputații coaliției PDM-PSRM (articolul 108 presupune încheierea dezbaterilor). Proiectul Acordului fusese adoptat anterior în cadrul unei ședințe de guvern, la 21 aprilie 2020.
Pentru a elimina riscul unor scindări în cadrul coaliției de guvernare (PSRM și PDM) la votul privind aprobarea creditului rusesc a fost nevoie de intervenția expresă a lui Igor Dodon. Președintele RM Igor Dodon a declarat că nu exclude varianta desfășurării alegerilor parlamentare anticipate, alimentând astfel ipoteza conform căreia creditul rusesc ar reprezenta un sprijin electoral direct pentru Dodon și regimul acestuia. Potrivit presei rusești, declarațiile lui Dodon ar fi avut scopul de a șantaja votul deputaților PDM (care au șanse reduse în prezent de a intra în noul Parlament) și de a securiza votul lor pentru adoptarea legii privind creditul rusesc. Alegerile prezidențiale sunt planificate a avea loc la finele toamnei anului în curs. Tot Dodon, înaintea votului, a precizat că este posibil ca după alegeri funcția de președinte al Parlamentului să fie atribuită PDM.
Prevederi ale Acordului bilateral
Potrivit documentului, împrumutul financiar din partea Federației Ruse va fi folosit pentru susținerea bugetului de stat al RM. Mijloacele financiare vor fi utilizate pentru implementarea proiectelor investiționale. Potrivit prevederilor Acordului, suma de 200 milioane de euro va fi transmisă R. Moldova pe parcursul anului 2020, în două tranșe, fiecare a câte 100 milioane de euro. Prima tranșă, de 100 de milioane de euro, va putea fi accesată nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Acordului. Cea de-a doua tranșă, la fel în sumă de 100 milioane de euro, ar urma să fie transmisă R. Moldova nu mai târziu de 31 octombrie 2020.
Rata dobânzii pentru împrumutul oferit constituie 2% anual. Maturitatea împrumutului este de 11 ani (10 ani plus o perioadă de grație de 1 an) și cu posibilitatea de rambursare înainte de termen. Plata dobânzii va fi semi-anuală pentru fiecare tranșă. R. Moldova ar urma să restituie acest credit în decurs de 10 ani, în baza a 20 de plăți semestriale egale. Plățile vor fi rambursate la data de 15 martie și de 15 septembrie a fiecărui an. Prima plată de rambursare va trebui achitată la 15 martie 2021. Totodată, creditul este acordat în baza unei dobânzi anuale de 2%.
Proiectul Acordului privind contractarea împrumutului de 200 de milioane de euro a fost adoptat, în două lecturi, cu 56 de voturi. Voturile au fost acordate de către deputații din partea fracțiunilor PSRM și PDM (coaliție aflată la guvernare în R. Moldova), dar și de deputatul neafiliat Alexandru Oleinic. Opoziția politică a formulat numeroase critici și rezerve privind creditul respectiv.
Principalele declarații / luări de poziție
Deputatul PAS Mihai Popșoi a declarat că „acest credit comportă riscuri economice enorme: este mai scump, în comparație cu creditele de la UE sau FMI; este un credit electoral, în condițiile în care a doua tranșă vine în campania electorală, pe care Igor Dodon o va face pe spatele cetățenilor”.
Potrivit liderului Grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu, fiecare articol din acest acord generează semne de întrebare. „Pe de o parte, se spune că banii sunt pentru suport bugetar, dar pe de altă parte, se menționează că la utilizarea împrumutului companiile rusești vor participa la proiecte. Noi, Grupul Pro Moldova, am căutat justificări și motive pentru a susține acordul de împrumut cu Federația Rusă. Am încercat să găsim scuze pentru dobânda de 2% și pentru felul în care a fost negociat documentul. Am vrut să-l susținem, pentru că suntem conștienți că Moldova este în criză, iar inacțiunile Guvernului Dodon ne-a adus în prag de catastrofă economică. Am vrut, dar nu putem”.
Liderul fracțiunii Platforma DA, Alexandru Slusari, a evidențiat că în acord nu este indicată instanța în care ar putea avea loc eventuale examinări, fiind clar astfel că este vorba de instanța din Federația Rusă: „Aveți un proiect de credit în care este scris că este un credit suveran, dar peste un punct, nu știu de ce, apar companiile rusești cu interesele lor. Fără perioadă de grație, fără claritate cum este calculată dobândă – pe toată suma sau pe suma restantă, vom plăti cinci milioane sau 20 de milioane, cu penalitatea de 150%, cu dobândă peste dobândă”.
Deputatul neafiliat Octavian Țîcu a precizat că acest credit nu are nici o legătură cu pandemia, fiind unul dictat de interese politice: „Este o dorință de revanșă a PSRM, de a arăta Uniunii Europeni și partenerilor occidentali că pot găsi bani din altă parte”.
Potrivit ambasadorului României la Chişinău, Daniel Ioniţă, „BEI oferă credite la dobânzi foarte avantajoase, mult mai avantajoase decât orice alt credit oferit de altcineva pentru proiecte de investiţii, proiecte de infrastructură. Totodată, FMI prin angajamentele asumate în dialogul cu Chişinăul oferă asistenţă bugetară cu o dobândă avantajoasă, bani ce pot fi reambursaţi într-o perioadă lungă de timp. În presă tot ceea ce citim este despre un anume împrumut ce vine dintr-o anume ţară, împrumut ce este prezentat drept unul suveran, dar care are condiţii nu tocmai pozitive pentru Republica Moldova. Republica Moldova va trebui să returneze în plus faţă de împrumutul respectiv în următorii 11 ani circa 40 de milioane de euro numai în dobânzi”.
Oficialul român a mai declarat totodată că „Banii UE nu vor intra direct în bugetul de stat al Republicii Moldova, acesta este un lucru care a fost comunicat de către şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova. Pentru bugetul de stat, există nişte angajamente care au fost luate atât de Chişinău, cât şi de UE în ceea ce priveşte asistenţa macrofinaciară şi pentru debursarea tuturor tranşelor promise de UE Chişinăul s-a angajat să îndeplinească o serie de reforme şi o serie de condiţionalităţi. Spre deosebire de ceea ce au profitat să spună unele organe de presă care sunt specializate în manipulare, UE are contribuţie eseenţială ce se traduce în bani concreţi, granturi în special, care au fost oferiţi Republicii Moldova în domenii cheie. Suma de 140 de milioane şi adaosul suplimentar de 87 de milioane şi care o parte dintre ei au ajuns în Republica Moldova prin instrumentele de sprijin puse de OMS”.
Alte aspecte controversate și posibile efecte
Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, critică prevederile Acordului de creditare cu Federația Rusă, pe care îl consideră „un cal troian al economiei” Moldovei: ‘sunt categoric împotriva unor credite politice și geopolitice, sunt împotriva creditelor „electorale” acordate de Rusia pentru a sprijini o candidatură sau alta, sunt împotriva unor credite care conțin condiții inadmisibile, păguboase pentru cetățenii țării și viitorul nostru. Cred că situația putea fi remediată prin renegocierea unor articole, dar într-un mod transparent. Este și în interesul Rusiei să corecteze unele articole pentru ca să îndepărteze orice suspiciuni legate de acest credit. Altfel, acest împrumut este calul troian al economiei din Republica Moldova!”.
Andrei Năstase a declarat că după criza pandemică va iniția un dialog cu societatea și fracțiunile parlamentare, în vederea demiterii Guvernului Chicu.
Directorul Centrului de cercetări strategice și consulting politic din RM, Anatol Țăranu, a declarat că în acord este inclusă și prevederea primejdioasă potrivit căreia autoritățile RM recunosc datoria Transnistriei de cca 7 miliarde dolari pentru gazul rusesc ca fiind datorie de stat a RM.
Presa rusească titrează fără echivoc că acordarea acestui credit va duce la consolidarea influenței rusești în RM. Potrivit publicației rusești “Kommersant”, Rusia este interesată de realegerea lui Dodon în funcția de șef de stat la alegerile prezidențiale din toamnă și acționează în sensul sprijinirii acestuia. Acest credit îl va ajuta pe Dodon să îi învingă pe oponenții săi politici, apreciază mass-media rusești.
Dodin a prezentat deja acest credit ca fiind „primul sprijin financiar concret primit de RM de la partenerii săi externi”.
Publicația “Kommersant” confirmă că Rusia sprijină de mult și în mod deschis pe Igor Dodon și Partidul Socialiștilor condus de acesta. Mai mult, Rusia controlează direct o serie de mass-media din RM, precum Canalul 1 / Pervâi Kanal, NTV-Moldova etc. În schimbul acestui sprijin, Dodon a facilitat obținerea de către RM a statutului de observator al Uniunii Economice Eurasiatice, a trimis după o lungă pauză reprezentanți ai RM la reuniunea Centrului Antiterorist al CSI etc.
Recent, după modelul prietenului săi de la Kremlin, Dodon a menționat acordul semnat între Ștefan cel Mare și cneazul Moscovei Ivan al III-lea cel Mare la 1480 ca fiind „începutul prieteniei dintre cele două țări și popoare creștine” (rus și „moldovenesc”).
Dealtfel, Acordul privind creditul rusesc este semnat, conform prevederilor finale ale acestuia, în limbile rusă și “moldovenească”, desi guvernul RM, semnatar al Acordului, admite că limba oficială în RM este limba română (a se vedea pagina oficială a guvernului RM). În momentul de față, Curtea Constituțională a RM a decis că limba română, menționată în Declarația de Independență, este denumirea corectă a limbii oficiale în RM, în pofida prevederilor contrare ale Constituției țării.
Decizia Curții Constituționale
La 24.04.2020, după adoptarea Legii privind creditul rusesc de către Parlamentul RM, Curtea Constituțională a RM a suspendat procedura de intrare în vigoare a Legii nr. 57 din 23 aprilie 2020 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova referitor la contractarea împrumutului de 200 de milioane de euro.
Prin Decizia nr. 41 din 23 aprilie 2020, Curtea Constituțională a admis cererea deputatului Sergiu Sîrbu privind suspendarea acțiunii actelor contestate și a suspendat procedura de intrare în vigoare a Legii nr. 57 din 23 aprilie 2020 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat, până la examinarea pe fond a sesizării. Tot ieri, Vladimir Țurcan a fost demis din funcția de președinte al Curții Constituționale. Potrivit unui comunicat de presă al Înalții Curți, în locul acestuia a fost aleasă Domnica Manole.
Reacțiile la decizia Curții au fost diferite, chiar opuse.
Președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, consideră că decizia Curții Constituționale prin care a fost suspendată legea privind creditul rusesc este „ciudată”: „Este o decizie a membrilor Curții. Urmează să vedem ce e la mijloc. Este un accident nenorocit prin care am ajuns în această situație. Sper ca CCM să fie o instituție neutră. Este cam stranie decizia de astăzi. A fost anulată o decizie care încă nu a intrat în vigoare”.
Liderii Partidului Socialist au contestat vehement această decizie a Curții.
Pe de altă parte, analitstul politic Anatol Țăranu susține că acum “Curtea nu mai este în buzunarul lui Dodon și va reuși să se debaraseze de influența politicului moldovenesc. Este a doua decizie extrem de importantă după decizia de destituire a fostului președinte Țurcan și a asta vorbește în favoarea ideii că Curtea Constițională se preface într-o instituție independentă care cu adevărat se conduce după litera și spiritul legii și nu după preferințele politice care au fost investite în această Curte de la bun început, atunci când ea începea să fie formată. Ipoteza că CC nu mai este în buzunarul lui Dodon devine una destul de realistă. Să sperăm că această Curte va reuși să se debaraseze de influențele politicii moldovenești și va deveni una independentă în măsura în care acest lucru este posibil în actualul sistem politic din R. Moldova”.
Potrivit editorialistului Nicolae Negru, “decizia este pentru Dodon o lovitură grea. Analistul susține că banii din Acordul cu Rusia putea veni și din UE, dacă R. Moldova îndeplinea anumite condițșii, însă din păcate pentru Dodon interesele Rusiei au fost mai presus decât interesele R. Moldova. Banii aceștia nu sunt necesari R. Moldova. Deși e un mare deficit bugetar, nu trebuie să recurgem la serviciile unui stat care ocupă o parte din teritoriul R. Moldova, care duce un război de 30 de ani împotriva R. Moldova, sprijină separatismul. Noi puteam găsi acești bani, însă nu se dorește să fie refăcută relația cu Uniunea Europeană. Trebuiau îndeplinite niște condiții și banii din UE erau să vină, doar că Dodon nu este preocupat de interesul R. Moldova, ci de interesul Rusiei și al său personal”.
Decizia Curții demonstrează că Igor Dodon nu mai controlează această instituție. Mai mult, viitorul său politic poate depinde de deciziile Curții pe tema creditului rusesc și pe teme corelate.
Ambasadorul SUA la Chișinău, Derek J. Hogan, i-a transmis lui Igor Dodon următorul mesaj: „Orice asistență ar trebui să fie în concordanță cu protejarea suveranității Republicii Moldova”.
În următoarele zile va avea loc verificarea constituționalității Acordului de împrumut de la F. Rusă de către Curtea Constituțională a RM. Pentru a confirma ruptura totală de Igor Dodon, Curtea Constituțională ar putea decide marți, 28 aprilie a.c., neconstituționalitatea acestui acord. Această decizie ar putea decide, potrivit analistului Silviu Tănase, chiar soarta politică a lui Dodon.
Scurte evaluări
Contractarea creditului rusesc reprezintă un semn al angajamentului plenar de subordonare politică și ideologică a lui Igor Dodon (și regimului său) față de Moscova și totodată o platformă de consolidare a influenței ruse la Chișinău. Prin acest credit, Moscova intenționează să securizeze, pe termen scurt, și realegerea lui Dodon în funcția de șef de stat la alegerile prezidențiale din acest an. Dodon confirmă prin acest gest că interesele sale electorale sunt mai importante decât cele ale RM, al cărei președinte (doar de jure) este. Obediența acestui față de Kremlin se consolidează, iar creditul rusesc funcționează astfel mai degrabă ca un instrument electoral al Kremlinului prin care Moscova răsplătește și susține vasalitatea lui Igor Dodon. Sunt unele suspiciuni de neconstituționalitate ale acordului bilateral, pe care Curtea Constituțională a RM le va dezbate în perioada următoare. Este salutară intervenția Curții, care stopează, cel puțin la acest moment, o inițiativă electorală comună a Moscovei și regimului pro-rusesc al lui Dodon mascată în instrument de sprijin economic. Guvernul condus de Ion Chicu revine la simbolistici staliniste și sovietice, precum reutilizarea “limbii moldovenești”. O eventuală soluție de neconstituționalitate a Curții față de acest Acord ar genera premise pentru relansarea opoziției politice în RM, opoziție care a ajuns, din nou, la un grad de fragmentare primejdios pentru întreaga viață democrațică din RM.
