România, 16 ani de la aderarea la NATO

România, 16 ani de la aderarea la NATO

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Anul acesta, mai exact la 29 martie 2020, România a celebrat 16 ani de la aderarea sa la Organizaţia Atlaticului de Nord. Cei 16 ani de aderare coincid cu aniversarea a 71 de ani de la înfiinţarea NATO, dar şi cu cea mai gravă criză de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, creată de pandemia de coronavirus. Mai ales în această situaţie de criză, beneficiile apartenenţei României la NATO se fac resimţite în mod direct.

Aderarea României la NATO a reprezentat unul dintre cele mai importante obiective de politică externă de după 1989. La împlinirea a 71 de ani de la înfiinţarea organizaţiei şi a 16 ani de la aderarea României, statul român este angrenat în marile operaţiuni NATO, fiind un partener solid şi totodată un membru activ în luarea deciziilor la nivelul structurilor Alianţei.

După cum ştim, debutul procesului de aderare a României la NATO coincide cu evenimentele din anul 1989, când Armata României începe un amplu proces de transformare menit să asigure, pe de o parte, îndeplinirea rolului de apărare a ţării, iar pe de altă parte, promovarea intereselor naţionale în contextul eforturilor comunităţii internaţionale de creare a unui nou mediu de securitate extins şi stabil.

Semnarea, de către România, a Parteneriatului pentru Pace în anul 1994, precum și încheierea Parteneriatului Strategic cu SUA în anul 1997, au deschis drumul ţării noastre către NATO, după ce o primă încercare de aderare în anul 1997 a fost respinsă. După respingerea aderării la NATO, preşedintele american Bill Clinton va efectua în România o vizită oficială.

Deşi nu a fost acceptată în extinderea din anul 1997, România  acceptă în anul 1998 ca avioanele NATO să utilizeze spaţiul aerian pentru posibile operaţiuni împotriva Iugoslaviei. Decizia este confirmată în data de 22 aprilie 1999, când spaţiul aerian va fi deschis pentru operaţiunile din Kosovo.

Evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, dar şi activarea în premieră a Articolului 5 din Tratatul NATO, au modificat și urgentat procesul de aderare. Înainte de a devenii membru  oficial, România a devenit parte a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate conduse de SUA în Războiul din Afganistan din anul 2001.

Astfel, după participarea la evenimentele din anul 2001, România este invitată să adere la  NATO la Summit-ul NATO de la Praga din anul 2002. Aliaţii au lansat invitaţii pentru Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, România, Slovacia şi Slovenia. România va deveni membru oficial NATO la data de  29 martie 2004.

La 16 ani de la aderarea la NATO, România a înregistrat rezultate notabile, fiind unul dintre cei mai apreciaţi parteneri NATO. Unul dintre cele mai importante evenimente de la aderarea României la NATO a fost Summit-ul NTAO de la Bucureşti din anul 2008; reuniunea NATO de la București, din 2008, a reprezentat unul din cele mai importante evenimente de politică externă organizat de România, dar a fost şi Summitul cel mai mare ca dimensiune din istoria NATO.

Parteneriatul dintre România şi SUA a făcut ca, în anul 2003, la Mihail Kogălniceanu să apară prima baza americană pe teritoriul României. Aceasta a fost folosită pentru prima dată în anul 2003, iar în prezent se anunţă investiţii uriaşe în dezvoltarea acesteia; se preconizează ca în următorii ani baza de la Mihail Kogălniceanu să devină cea mai importantă bază NATO din Europa. De asemenea, România s-a angajat să găzduiască o parte a sistemului antirachetă al NATO, care a devenit pe deplin operaţional în anul 2016; mai mult, la Bucureşti funcționează deja două structuri al Alianţei – Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și o Unitate de Integrare a Forțelor. Recent, Parlamentul României  a adoptat, în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, Hotărârea pentru înființarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East – HQ MNC-SE) în garnizoana Sibiu, cu dislocare temporară în garnizoana Bucureşti. Hotărârea Parlamentului a fost adoptată ca răspuns la solicitarea, în acest sens, a ministrului Apărării Naționale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în conformitate cu prevederile Legii nr.291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, actualizată și la propunerea Președintelui României adresată Parlamentului României.

După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, Alianța a reconsiderat pozitiv poziţia strategică a României ca aliat pe flancul Estic al NATO cu responsabilităţi şi garanţii de securitate majore. În acest context, în anul 2017, România a găzduit cel mai amplu exercițiu militar al NATO din anul respectiv – Saber Guardian, context în care a fost operaționalizată și Brigada multinațională a NATO pe care România a propus-o aliaților la Summitul din 2016.

După anexarea ilegală a Crimeei şi schimbarea arhitecturii de securitate din Marea Neagră, România începe un amplu proces de modernizare a Armatei Române. Achiziţiile (aflate în diferite stadii de realizare, prin mai multe programe strategice: avioanele multirol F-16 Fighting Falcon, Sistemul de apărare anti-rachetă Patriot, Sistemele de rachete sol-aer cu bătaie mare, programul de corvete multifuncţionale, elicopterele de luptă şi transport, Sistemul de rachete de artilerie cu înaltă mobilitate (HIMARS), Sistemul C 4I cu capacităţi de integrare ISTAR, vehiculul de luptă blindat PIRANHA V, precum și modernizarea sau achiziționarea altor tipuri de echipamente) demonstrează fermitatea României de a-şi consolida sistemul naţional de apărare, concomitent cu realizarea interoperabilităţii sale cu forţele aliate.

România şi Polonia sunt singurele state din fosta URSS care alocă 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, în condiţiile în care Rusia a militarizat fără precedent Marea Neagră. Această alocare de 2% este folosită prioritar pentru modernizarea echipamentelor militare.

Un aspect important îl reprezintă și faptul că, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană devenind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

La 16 ani de aderarea României la NATO, România s-a dovedit un partener loial faţă de Alianţă. Pierderile umane, tribut al participării noastre la misiunile NATO, dar şi creşterea bugetului militar, reprezintă costuri însemnate pentru ţara noastră. Dacă analizăm însă beneficiile acestora, generate de investiţiile substanțiale ale NATO şi SUA în modernizarea infrastructurii naționale de apărare, precum şi faptul că România a dobândit astfel cea mai puternică garanţie de securitate din partea NATO, putem spune, fără dubii, că aceste costuri s-au dovedit a fi deosebit de utile, transformându-se în beneficii directe în planul asigurării securității naționale.