România - 13 ani în Uniunea Europeană

România - 13 ani în Uniunea Europeană

Alexandru-Marian Crenganiș

 

 

România a aniversat anul acesta, pe 1 ianuarie, 13 ani de la intrarea în Uniunea Europeană – unul dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă a ţării, care a însemnat revenirea deplină a României în lumea democratică.

Proiect politic și economic de anvergură, Uniunea Europeană a atras, după căderea Cortinei de Fier, în 1989, statele din Europa Centrală și de Est, prin potențialul său de asigurare a păcii, a principiilor democratice și valorilor fundamentale, a dezvoltării economice și sociale. Considerat un simbol al bunăstării și al stabilității, proiectul Uniunii Europene a reprezentat un catalizator al eforturilor de a construi o Europă unită, solidară și puternică. Totodată, nevoia de stabilitate în spațiul european central și răsăritean, crearea unui climat de pace, prosperitate și securitate pe întregul continent au deschis opțiunile și, în același timp, porțile Comunității Europene spre cooperarea tot mai strânsă cu țările europene aflate în tranziție la nivelul anilor ’90.

Astfel, România a început procesul de aderare la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului European; documentul respectiv a instituit o asociere de facto și de jure între Comunităţile şi statele membre ale acestora pe de o parte şi România pe de altă parte. În anul 1995, ministrul de externe de atunci, Theodor Meleşcanu, depune la Paris cerearea oficială de aderare a României la UE.

Comisia Europeană a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria și România, dar, în ceea ce privește ultimele două state, mai trebuia așteptată decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999. Astfel, la Summitul de la Helsinki din 10-11 decembrie, liderii celor 15 state au fost de acord cu începerea negocierilor de aderare, precizând totodată că statele respective vor adera când toate condițiile sunt îndeplinite

Deschiderea negocierilor de aderare ale României la UE u avut loc în anul 2000 la Bruxelles. La 11 martie 2004, Parlamentul European a votat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă şi 29 de abţineri, raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la UE. Tot în 2004, mai exact la 1 mai, are loc la Dublin cel mai mare val de extindere de la crearea UE, acesta primind încă 10 noi state membre - Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria.

România va finaliza din punct de vedere tehnic negocierile de aderare la UE la 8 decembrie 2004, iar la 14 decembrie 2004 Comisia Europeană  confirmă, în cadrul celei de-a XII-a Conferințe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfășurate la Bruxelles, închiderea provizorie a tuturor celor 31 de capitole de negociere, urmând ca decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunțată de Consiliul European în cadrul reuniunii de iarnă.

Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea Tratatului de aderare în primăvara anului 2005 și aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007. Cu prilejul Consiliului European din 17-18 decembrie 2004, liderii europeni au aprobat ca Tratatul de aderare a României și Bulgariei la UE să fie semnat în aprilie 2005, iar aderarea ca state cu drepturi depline a celor două țări să aibă loc în 2007, cu obligativitatea continuării reformelor și îndeplinirii angajamentelor asumate.

Deşi nu a fost un proces simplu, România a îndeplinit toate criteriile de aderare. A fost un proces extrem de complex, cu multe reforme în domenii cheie, mai ales în domeniul economic. Pentru România, aderarea la UE a reprezentat principalul eveniment din deceniul trecut, având ca scopuri directe creşterea calităţii vieţii şi modernizarea economică.

Aderarea României la UE a necesitat reforme ample în domeniul politic, juridic, economic şi social, care au însemnat sacrificii atât din partea politicului cât şi din partea cetăţenilor. Aceste eforturi au meritat deoarece aderarea a adus rezultate pozitive incontestabile.

În primul rând, dezvoltarea economică și socială a României este semnificativă. Produsul Intern Brut s-a dublat de  la circa 100 de miliarde la 200 de miliarde în anul 2019. La fel s-a întâmplat şi cu salariul mediu net; acesta, exprimat în euro, a crescut de la 312 euro în anul 2007 la aproape 700 de euro în a doua lună a anului 2020, înainte ca pandemia să înceapă. De asemenea, în momentul aderării, ne aflam la puțin peste 40% din media europeană în materie de PIB/locuitor, iar acum ne apropiem de 70% .

În domeniul fondurilor europene, România a primit 54,43 de miliarde euro de la Comisia Europeană în 13 ani, dar a şi contribuit la bugetul UE cu cca 18,91 miliarde de euro. De asemenea, milioane de cetăţeni români au profitat de libera lirculaţie a persoanelor şi forţei de muncă şi s-au stabilit (temporar sau definitiv) în state mai dezvoltate.

Niciodată România nu a fost mai bogată și mai aproape de media Europei precum azi, la numeroși indicatori socio-economici. Și niciodată nu s-a aflat într-o poziție strategică mai bună, dacă socotim apartenența noastră nu doar la cea mai mare piață integrată a lumii, ci și la cea mai puternică organizație de securitate, Alianța Nord-Atlantică.

Din păcate, la 13 ani de la aderarea la UE, nu am reuşit să legăm prin autostrăzi regiunile istorice ale țării. România stă încă foarte prost la capitolul infrastructură ruiteră, având puţin peste 800 de km de autostradă. De asemenea, un alt punct încă neîndeplinit este aderarea la Spaţiul Schengen. Deşi România a depus eforturi susținute pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare, încă există state care se opun aderării României la spațiul Schengen.

Un eveniment extrem de important pentru România a fost preluarea Preşedenţiei rotative a Consiliului European pentru prima dată de la aderarea la UE. România a preluat Preşedenţia Consilului într-un moment deficil pentru UE. În peroada preşedenţiei române au avut loc alegerile europarlamentare, dar şi negocierile privind Brexitul. România a reuşit să gestioneze foarte bine din punct de vedere tehnic Preşedinţia rotativă, închizând peste 50 de dosare. Tot în cadrul Preşedenţiei române a avut loc şi Summitul de la Sibiu, care a oferit o frumoasă imagine a României Europene.

Mai sunt multe domenii în care este așteptată a se produce o conectare reală a României la valorile spațiului european, însă, pe ansamblu, beneficiile aderării sunt certe, iar direcția (de consolidare a profilului european a României) – bună.