Probleme în Paradis, varianta armeană

Probleme în Paradis, varianta armeană

Odată cu alegerea lui Nikol Pașinian în funcția de premier al Armeniei, în celebra primăvară armeană (mai 2018), s-au acutizat vechile probleme ale relației ruso-armene și au apărut altele, noi.

Guvernul de la Erevan a deschis recent o investigație penală împotriva mai multor oficiali, lideri politici și militari de la Erevan, acuzați de represiune împotriva participanților la amplele manifestanții de protest din martie 2008, precum și de uzurpare a puterii de stat și a ordinii constituționale. Printre liderii trimiși în judecată se află fostul președinte Robert Kociarian (acuzat și de fraudă electorală), fostul ministru al Apărării Michael Harutiunian și Iuri Kaciaturov, fost șef al Statului Major al Forțelor Armate armene, fost secretar al Consiliului de Securitate Națională (acesta era în 2008 comandantul garnizoanei Erevan) și, din mai 2017, secretar-general al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, structură a cărei președinție rotativă o exercită în momentul de față Armenia (OTSC este o organizație politico-militară înființată de Moscova; țări membre: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghizia, Rusia, Tadjikistan).

În pofida declarațiilor prudente ale noului premier armean privind relațiile cu Moscova, este posibil ca scandalul intern din Armenia să aibă consecințe negative în planul relației bilaterale a Erevanului cu Moscova. Federația Rusă și Armenia negociază în prezent acordarea celei de-a doua tranșe a împrumutului rusesc către Erevan (tranșă în valoare de 100 de milioane USD), pentru achiziție de tehnică militară. Potrivit publicației Kommersant”, împrumutul militar vizează, de fapt, crearea de lichidități la Erevan pentru achiziționarea de armament și tehnică militară rusească la valoarea totală de mai sus.

Experții militari și politici ruși apreciază că Moscova este dezamăgită de activitatea noii puteri executive de la Erevan. Kremlinul estimează că deschiderea unei investigații penale pe numele secretarului general al OTSC va provoca o lovitură de imagine” acestei organizații (pe care numeroși analiști o văd ca o alianță militară de facto anti-NATO). La Moscova nu se exclude ca președinția în exercițiu a alianței (pe care Armenia o exercită de jure până în ianuarie 2020) să fie atribuită altui stat membru, deși liderii de la Erevan insistă (la nivel declarativ) să își asume președinția până la finalul mandatului. Potrivit acestora, prioritățile politice interne nu au legătură cu politica externă a țării, iar angajamentele internaționale ale Armeniei vor fi asumate și respectate în totalitate.

Ministrul rus de externe și-a exprimat speranța că evoluțiile interne din Armenia nu au la bază motive politice. “Aceste procese nu pot să nu ne îngrijoreze, mai ales din perspectiva activității normale a OTSC în spațiul Comunității Statelor Independente”, a declarat recent Serghei Lavrov.

Fostul președinte al Armeniei a fost arestat la 27 iulie a.c. și se află în închisoare pentru o perioadă de două luni, potrivit deciziei instanței. Iuri Kaciaturov a fost eliberat pe cauțiune și are inclusiv posibilitatea de a părăsi țara, iar fostul ministru al Apărării a fost dat în căutare generală. La 4 august 2018, Iuri Kaciaturov s-a întors la Moscova și și-a reluat activitatea de secretar general al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, însă menținerea sa în această poziție este incertă în viitorul apropiat.

Potrivit presei ruse, Armenia nu a înștiințat partenerii din OTSC cu privire la investigația împotriva lui Kaciaturov, iar publicația “Kommersant” sugerează, citând surse neprecizate, că această inițiativă pare a fi fost inspirată de către parteneri din afara regiunii” (a se citi SUA). Există posibilitatea ca Armenia să solicite oficial Secretariatului OTSC inițierea procedurii de schimbare din funcție a actualului secretar-general al organizației. Problema eventualității schimbării din funcție a acestuia nu poate fi rezolvată, practic, mai devreme de 8 noiembrie 2018, când va avea loc reuniunea Consiliului de Securitate Colectivă. Dacă un eventual nou candidat din partea Armeniei va fi respins de către Consiliu, președinția organizației va fi asumată de către Belarus, conform principiului rotației alfabetice.

În momentul de față, livrarea de armamente și tehnică militară rusească către Armenia în cadrul așa-numitului prim pachet de contracte” a fost finalizată (în cadrul acestuia, Moscova a acordat Erevanului, în 2016, un credit în valoare de 200 milioane dolari). Erevanul a achiziționat în cadrul acestui lot contractual, potrivit presei ruse, sisteme de lansatoare de rachete multiple Smerch și muniția aferentă acestora, sisteme de apărare antiaeriană Igla-S, complexe terestre radiotehnice de cercetare-dirijare Avtobaza-M, sisteme multiple de lansatoare de rachete TOS-1A (cu vehicule aferente), rachete ghidate 9M113M (pentru sistemele de rachete anti-tanc Konkurs-M), lansatoare de grenade RPG-26, puști cu lunetă Dragunov, vehicule blindate Tigru și echipamente de comunicații. În cadrul celui de-al doilea pachet de contracte ar trebui să se livreze arme de foc individuale, mijloace de transmisiuni și mijloace militare de transport. Ar fi avut loc negocieri bilaterale ruso-armene și pentru achiziționarea de complexe operativ-tactice Iskander-3 și avioane de vănâtoare Su-30CM, însă aceste negocieri nu au generat rezultate concludente.

Oficialii armeni resping în mod repetat posibilitatea ca procesele politice interne să afecteze finalizarea negocierilor acordării împrumutului de 100 de milioane USD și, respectiv, derularea achiziției de tehnică militară rusească; aceștia declară că, pe baza împrumutului menționat, Armenia va putea achiziționa tehnică militară și din alte state.

Un alt măr al discordiei îl reprezintă participarea Armeniei la aplicațiile militare mixte „Noble Partner” din Georgia, organizate de facto sub egida NATO (13 state, dintre care 9 membre NATO; aplicația are loc în perioada 1-15.08.2018). Erevanul participă la aplicație cu 4 ofițeri, la invitația Ministerului georgian al Apărării. MAE rus și-a exprimat deja regretul” că la aplicație au fost „atrase” și țările vecine Gruziei.

“Problemele în paradis”, pe ruta armeană, sunt mai numeroase și pleacă de la realități obiective (o parte semnificativă și în creștere a elitei politice și a populației armene se pronunță pentru consolidarea vectorului pro-european al țării, în detrimentul relației tradiționale cu Moscova), precum și de la percepția (corectă, a) Moscovei potrivit căreia actualul guvern armean, instalat la putere în urma protestelor masive din mai 2018, manifestă mai multă independență față de Moscova decât și-ar dori-o Kremlinul.

 

Dr. Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House