Lovitura de stat din Myanmar

Lovitura de stat din Myanmar

Alexandru-Marian Crenganiș

 

La începutul lunii februarie, cetățenii din Myanmar au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unei lovituri de stat a forțelor armate. Autoritățile au folosit tunuri cu apă și gaz lacrimogen. Liderul Aung San Suu Kyi este reținut sub arest la domiciliu, iar membrii partidului său au fost, de asemenea, reținuți de armată.

Pentru a înțelege mai bine evenimentele din prezent, trebuie să ne întoarcem puțin în timp pentru a afla mai multe despre istoria acestui stat.

Myanmar, cunoscut și sub numele de Burma, este localizat în Asia de Sud-Est și are capitala la Naypyidaw. Este un stat multietnic, având drept religie majoritară Budismul. Statul a fost invadat de Mongoli în secolul al XIII-lea, iar din secolul al XIX-lea până în secolul XX a fost colonizat de englezi. După câștigarea independenței, în 1948, Myanmar a suferit numeroase conflicte etnice și lovituri de stat, care l-au împiedicat să se dezvolte și l-au făcut cunoscut drept statul cu cel mai lung război civil din lume, de 7 decenii.

Protestele din ultima perioadă își au originea în conflictele petrecute în anii trecuți dintre minoritatea de musulmani Rohingya și autorități, din cauza dictaturii militare sub care s-a aflat Myanmar până în 2011.

Anul 2015 aduce primele alegeri libere după 25 de ani. În urma alegerilor, la putere ajunge Partidul Liga Națională pentru Democrație, condus de Aung San Suu Kyi. Aceasta este o cunoscută militantă pentru pace, primind și premiul Nobel în anul 1991. Cu toate acestea, a fost reținută sub arest la domiciliu de către junta militară până in 2010. După câștigarea alegerilor din 2015, aceasta nu a putut fi declarată președinte, conform Constituției. Astfel, aceasta deține funcția de Consilier de Stat.

În 2017 conflictul violent dintre minoritatea musulmană și armată a escaladat, provocând mii de victime care au fost nevoite să emigreze în Bangladesh. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat că “situația pare un exemplu de purificare etnică de manual”. De asemenea, organizația a menționat că nu se poate evalua clar care este starea de acolo, deoarece Myanmar nu a permis investigatorilor pentru drepturile omului să afle mai multe detalii.

De asemenea, reputația lui Aung San Suu Kyi la nivel internațional a fost și mai mult criticată, deoarece, în urma unei audieri de la Curtea Internațională de Justiție din Haga, aceasta a luat apărarea armatei. Totuși, susținerea venită din partea populației budiste din Myanmar continuă să fie una numeroasă.

În prezent s-a ajuns la lovitura de stat dată de armată deoarece în noiembrie 2020 au avut loc alegeri legislative în Myanmar, câștigate de partidul Liga Națională pentru Democrație, condus de Aung San Suu Kyi, însă aceste alegeri au fost contestate de armată, care a susținut că alegerile “nu au fost nici libere şi nici corecte” din cauza pandemiei de COVID-19.

În data de 1 februarie 2021, când noul parlament urma să aibă prima sesiune, liderul Aung San Suu Kyi a fost arestat împreună cu alți membrii de partid de către armata care a pornit o lovitură de stat și a declarat stare de urgență pentru 1 an de zile.

Aung San Suu Kyi, în vârstă de 75 de ani, arestată luni, a fost acuzată de încălcarea legislaţiei de import-export, iar poliţia a cerut menţinerea ei în detenţie până pe 15 februarie.

În ciuda interzicerii protestelor, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a se revolta împotriva loviturii de stat militare. Nu au mai fost proteste atât de mari în Myanmar din anul 2007. Oamenii scandează pentru democrație și eliberarea președintelui cu riscul de a face până la 20 de ani de închisoare, conform unei noi legi locale.

Posturile de radio și televiziune, precum și serviciile de internet, au fost întrerupte. Telenor, unul din principalii operatori de telecomunicaţii din Myanmar, a confirmat că autorităţile au dispus vinery blocarea Twitter şi Instagram "până la o nouă notificare".

Raportorul Special al ONU, Tom Andrews, este îngrijorat că situația ar putea escalada puternic în viitorul apropiat din moment ce multe echipaje armate se află în stradă și s-a aflat despre un “proces secret” al Consilierului de Stat Aung San Suu Kyi și Președintelui Win Myint.

De asemenea, SUA, UE și Australia se află printre statele și organizațiile care condamnă această lovitură de stat. Secretarul General al ONU António Guterres a declarat că este “o lovitură puternică contra reformelor democrate”. Președintele Joe Biden a impus sancțiuni economice Myanmarului, iar Noua Zeelandă a impus interdicții de călătorie liderilor militari din Myanmar.

Cambodgia și Tailanda au declarat că este o “problem internă”. Nici China nu a luat măsuri contra loviturii de stat, declarând că presiunile la nivel internațional ar înrăutăți situația locală.