Concluzii privind desfășurarea Forumului de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (ROMEXPO, București, 17-18.09.2018)

Concluzii privind desfășurarea Forumului de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (ROMEXPO, București, 17-18.09.2018)

Organizarea/desfășurarea Forumului de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (ROMEXPO, București, 17-18.09.2018) a fost convenită de către țările participante ale Inițiativei la Summitul de la Varșovia (2017) al Inițiativei. România a avut onoarea de a organiza și găzdui prima ediție a Forumului.

Din acest moment, Forumul se va organiza periodic, cu o frecvență similară celei de organizare a Summiturilor șefilor de stat, respectiv anuală. Sunt premise pentru a se aprecia că fiecare țară participantă va organiza Forumurile de afaceri în marja Summiturilor respective, conform modelului părții române.

Principalul obiectiv al Forumului l-a reprezentat crearea unui instrument economic al Inițiativei prin care să se dezbată și identifice sursele de finanțare ale proiectelor convenite (la nivel politic) de către țările participante ca fiind prioritare.

La Summitul de la București a fost adoptată lista comună a proiectelor economice prioritare la nivel regional. Din totalul celor 40 de proiecte, în trei domenii (energie, transport, digitalizare), România a propus 6 proiecte, Croația – 11 etc.

Principalele sarcini ale Forumului: să creeze o platformă de prezentare, promovare și dezbatere publică a temelor și proiectelor Inițiativei; să faciliteze contactele dintre mediile de afaceri ale țărilor participante; să amplifice interesul mediilor de afaceri pentru participarea la proiectele Inițiativei.

La lucrările Forumului au participat cca 600 de persoane, în marea lor majoritate reprezentanți ai mediilor economice, științifice și academice, ai think-tank-urilor, ai mediilor guvernamentale și non-guvernamentale etc.

Dacă, așa cum au declarat liderii Inițiativei, unul din obiectivele structurii este consolidarea profilului economic al regiunii și apropierii regiunea din punct de vedere economic de Europa de Vest, se apreciază că pentru acest obiectiv ar fi necesară o sumă estimată de 650 miliarde de euro. Prin crearea Fondului de Investiții al Inițiativei, țările participante speră că vor reuși să colecteze din veniturile proprii și să gestioneze împreună cca 100 miliarde de euro. Se estimează că, pentru finanțarea proiectelor comune ale Inițiativei, pot fi utilizate diferite alte surse precum: fondurile structurale și de investiții ale UE (responsabilul gestionării acestora este comisarul european, actualmente Corina Crețu), parteneriatele public-privat, împrumuturile bancare, consorțiile mixte etc.

La Forum au fost discutate, detaliat, cele 40 de proiecte propuse, pe fiecare dintre cele 3 secțiuni economice (energie, transport, digitalizare).

România a propus (în urma unei cooperări inter-instituționale între Administrația Prezidențială și Guvern) includerea pe lista proiectelor prioritare comune a 6 proiecte (trei în domeniul digital, două la transporturi, unul la energie):

  1. Transport: Proiectul „Rail 2 Sea” (o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk şi până la Constanţa).
  2. Transport: Proiectul FAIRway Danube” pentru reabilitarea şi întreţinerea şenalului Dunării şi afluenţilor săi navigabili.
  3. Energie: Crearea unui coridor de transport pe ruta România-Ungaria-Austria-Slovenia (proiect care ar facilita conectarea ulterioară a acestuia cu sistemul național de transport gaze naturale pe coridorul BRUA).
  4. Digital: Crearea unei platforme pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei.
  5. Digital: Crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacționarea serviciilor de transport şi logistică.
  6. Digital: Definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil; crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei.

Cele 40 de proiecte din lista comună sunt extrem de diverse. Unele dintre acestea au o notorietate deja câștigată și se dezbat de multă vreme în cercurile de decizie (d.e. proiectul rețelei de autostrăzi Via Charpatia şi proiectul transportului pentru gaze naturale lichefiate / LNG din Polonia / Marea Baltică până în Croația / Marea Adriatică), altele sunt la faza de concept/idee, unele au fost însoțite de studii de fezabilitate, altele sunt în creștere rapidă etc.

Există o competiție implicită între țările participante la Inițiativă, însă această competiție se manifestă, în momentul de față, în plan secundar, planul prioritar fiind reprezentat de dorința țărilor participante de a conferi Inițiativei capabilitățile și instrumentele de reușită comună/colectivă.

La Forum a fost exprimat și interesul în creștere al SUA față de proiectele economice ale Inițiativei. Prezența numeroasă și consistentă valoric a delegației SUA, care a fost condusă de către secretarul de stat pentru energie al SUA, Rick Perry, a confirmat că SUA privesc cu interes crescând proiectul politic și economic al Inițiativei, fiind gata să sprijine punctual diferite proiecte ale structurii, prin diferite modalități (Camera de Comerț, cercurile private etc.).

Forumul a reprezentat totodată o oportunitate pentru participanții care au reprezentat țările Inițiativei de a transmite public mesaje care nu încap în agenda oficială a țărilor lor. Reprezentanții țărilor baltice au evidențiat așteptările lor privind creșterea prezenței și susținerii Inițiativei de către Washington, precum și dorința ca Germania și Austria să se dezică de colaborarea cu Rusia în proiecte ce sunt văzute ca fiind contraproductive pentru viitorul UE (d.e. proiectul North Stream 2). Polonia și România și-au reiterat dorința ca Inițiativa să contribuie la consolidarea coeziunii interne în UE și la consolidarea relației transatlantice etc.

La Summitul propriu-zis, liderii participanți au identificat cele trei principii de bază ale Inițiativei: dezvoltarea economică a regiunii, consolidarea coeziunii UE și consolidarea legăturilor transatlantice. În acest sens și ținând cont că, în cadrul Forumului, au fost adoptate două documente importante care facilitează crearea celor două instrumente ale Inițiativei (Fondul de Investiții și Rețeaua Camerelor de Comerț și Industrie a Inițiativei), se poate aprecia că Inițiativa celor Trei Mări devine treptat o platformă de dezvoltare economică, trecându-se în subsidiar componenta sa geopolitică (securitate, apărare, alte domenii conexe).

Unul din efectele directe ale Forumului și Summitului de la București a fost, în context, și reducerea rezervelor manifestate până în prezent la Bruxelles și în unele cancelarii europene privind dezvoltarea acestei Inițiative. Au participat la cele două evenimente de la București (Summitul și Forumul de afaceri) președintele Comisiei Europene Jean-Claude Junker, comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Crețu, precum și numeroși alți reprezentanți ai Comisiei Europene, care au evidențiat în mod repetat și deschis sprijinul politic al țărilor lor pentru proiectele Inițiativei și pentru Inițiativă ca atare.

Interesul în creștere al Berlinului pentru Inițiativă, concretizat prin obținerea, la Summit, de către Germania, a statutului de țară parteneră, ridică și mai mult valoarea Inițiativei și, în mod particular, a Summitului de la București al acesteia.

Printre provocările care vor proba soliditatea discuțiilor de la București (și a proiectelor Inițiativei) se pot invoca aici competiția internă pentru promovarea proiectelor proprii – competiție care poate îmbrăca ulterior forme mai perfide, identificarea și atragerea surselor sustenabile de finanțare, precum și șansele pragmatice modeste de transformare a ambițiilor actuale în proiecte reale, cu beneficii directe în planul dezvoltării regiunii reprezentate de inițiativă.

În acest sens, România, care aspiră retoric la a fi parte a unor proiecte monumentale de infrastructură, trebuie să își creeze totodată (prioritar) capacități interne de a depăși blocajul actual în implementarea proiectelor de dezvoltare a rețelei naționale de autostrăzi. Altfel, Bucureștiul va exista doar în fotografia de familie a Summiturilor Inițiativei și nu pe lista scurtă a beneficiarilor direcți ai unor proiecte economice de impact gestionate de această platformă.

 

Notă: În elaborarea acestor concluzii a contat și participarea directă a subsemnatului la eveniment. Concluzii similare privind desfășurarea, în aceeași perioadă, a Summitului de la București al Inițiativei celor Trei Mări (Forumul de Afaceri fiind un eveniment conex Summitului menționat), derulat în aceeași perioadă, vor fi prezentate într-un studiu separat.

 

Autor: Dr. Dorin Popescu, președintele Asociației