15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

Alexandru Crenganiș

România a împlinit, la 1 ianuarie 2022, 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană – unul dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă a ţării, care a însemnat revenirea deplină a României în lumea democratică.

Deşi (re)integrarea europeană nu a fost un proces simplu, România a îndeplinit în timp toate criteriile de aderare pentru a deveni membru UE. A fost un proces extrem de complex, cu multe reforme în domenii cheie, mai ales în domeniul economic. Pentru România, aderarea la UE a reprezentat principalul eveniment din deceniul trecut, având ca scopuri (și efecte) directe creşterea calităţii vieţii şi modernizarea economică.

Aderarea României la UE a necesitat reforme ample în domeniul politic, juridic, economic şi social, care au însemnat sacrificii atât din partea politicului cât şi din partea cetăţenilor. Aceste eforturi au meritat eforrul depus, deoarece aderarea a adus rezultate pozitive incontestabile.

Astfel, România a început procesul de aderare la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului European; documentul respectiv a instituit o asociere de facto și de jure între Comunităţile şi statele membre ale acestora pe de o parte şi România pe de altă parte. În anul 1995, ministrul de externe de atunci, Theodor Meleşcanu, depune la Paris cererea oficială de aderare a României la UE.

Comisia Europeană a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria și România, dar, în ceea ce privește ultimele două state, mai trebuia așteptată decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999. Astfel, la Summitul de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999, liderii celor 15 state au fost de acord cu începerea negocierilor de aderare, precizând totodată că statele respective vor adera când toate condițiile vor fi îndeplinite.

Deschiderea negocierilor de aderare ale României la UE a avut loc în anul 2000 la Bruxelles. La 11 martie 2004, Parlamentul European a votat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă şi 29 de abţineri, raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la UE.

Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea Tratatului de aderare în primăvara anului 2005 și aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007. Cu prilejul Consiliului European din 17-18 decembrie 2004, liderii europeni au aprobat ca Tratatul de aderare a României și Bulgariei la UE să fie semnat în aprilie 2005, iar aderarea ca state cu drepturi depline a celor două țări să aibă loc în 2007, cu obligativitatea continuării reformelor și îndeplinirii angajamentelor asumate.

În primul rând, dezvoltarea economică și socială a României este semnificativă.  Produsul Intern Brut al României s-a triplat, după aderarea la UE (2006 - 342,7 miliarde lei, 2021 - 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 - 16.170 lei, 2021 - 61.368 lei).

De asemenea, România a beneficiat în cei 15 ani de peste  66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.  Astfel, după 15 ani de apartenență, România înregistrează un sold pozitiv de 43,39 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră mai mult decât sumele cu care a contribuit la bugetul UE.

În 2007, românii şi bulgarii câştigau în medie sub 300 de euro pe lună. Astăzi, salariul mediu în ambele ţări este de circa 700 de euro pe lună, potrivit EFE. Insă, deși au înregistrat progrese semificative, România și Bulgaria au în continuare probleme când vine vorba de salarii, infrastructura de transport sau educație.

Cu toate acestea, România are șansa de a beneficia de peste 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu. Acestă sumă este distribuită astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

La finalul anului 2021, PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană, iar prima tranșă de prefinanțare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată țării noastre; 13 ianurie a.c., a doua tranșă din PNRR, în valoare de 1,9 milarde euro, a intrat în conturile României. Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

Un eveniment extrem de important pentru România a fost preluarea Preşedenţiei rotative a Consiliului European pentru prima dată de la aderarea la UE. România a preluat Preşedenţia Consilului într-un moment dificil pentru UE. În peroada preşedenţiei române au avut loc alegerile europarlamentare, dar şi negocierile privind Brexitul. România a reuşit să gestioneze foarte bine din punct de vedere tehnic Preşedinţia rotativă, închizând peste 50 de dosare. Tot în cadrul Preşedinţiei române a avut loc şi Summitul de la Sibiu, care a oferit o frumoasă imagine a României Europene.

În 2020, Uniunea Europeană, implicit și România, s-au confruntat cu cea mai gravă criză de la înființarea sa: pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice fără precedent. Pentru a sprijini și salva IMM-urile, România beneficiază de peste 1,5 miliarde de euro fonduri europene; de asemenea, au fost adoptate măsuri precum suspendarea regulilor bugetare și înlesnirea procedurilor pentru acordarea de ajutoare de stat, măsuri care au fost adoptate de instituțiile UE în beneficiul statelor membre, ele fiind aprobate și în baza propunerilor României.

România s-a numărat printre statele care au fost solidare cu Italia, țară care a fost extrem de afectată de pandemia actuală trimițând echipe de medici și personal medical. La rândul său, România a beneficiat de solidaritatea UE, după ce sistemul medical nu a mai făcut față din cauza îmbolnăvirilor cu noul coronavirus. Nouă state membre au oferit asistență României prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, iar alte două state non-UE au venit în sprijinul României.

Deși sunt nenumărate efecte pozitive, pot fi menționate și unele efecte negative, unul dintre acestea fiind migrația în masă. Potrivit Centrului pentru Studiul Comparat al Migraţiei, afiliat Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, circa trei milioane de români au emigrat în Europa occidentală din 2002, când nu au mai avut nevoie de vize.

Evaluări: Mai sunt multe domenii în care este așteptată a se produce o conectare reală a României la valorile spațiului european, însă, pe ansamblu, beneficiile aderării sunt certe, iar direcția (de consolidare a profilului european a României) – foarte bună.