Scurtă cronologie a războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei
Alexandru-Marian Crenganiș
După ce Vladimir Putin a declarat în nenumărate rânduri că nu dorește invadarea Ucrainei și că este dispus să negocieze tema garanțiilor de securitate în Europa, acesta a luat, în dimineața zilei de 24 februarie, decizia de a invada Ucraina. Această decizie vine după ce, în data de 21 februarie, Vladimir Putin a decis să recunoască oficial independența regiunilor separatiste Doneșk și Luhansk din estul Ucrainei. O zi mai târziu, la 22 februarie 2022, Consiliul Federaţiei (Senatul) şi Duma de Stat au ratificat așa-numitele tratate de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.
Rusia a anunțat începerea „operațiunilor militare” în Ucraina printr-un discurs televizat al președintelui Vladimir Putin, la primele ore ale dimineții. El a cerut soldaților ucraineni să depună armele în fața armatei ruse.
Forțele rusești au invadat Ucraina în noaptea de miercuri spre joi, țară pe care au atacat-o din nord, din sud, din est și pe mare, cu forțe aeriene, terestre și maritime. Operațiunea militară a început cu bombardamente și atacuri cu rachete. Coloane de blindate rusești au trecut și granița Belarusului cu Ucraina.
Comunitatea internațională a condamnat fără echivoc atacul „barbar, neprovocat și nejustificat". SUA și Marea Britanie au anunțat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, Consiliul European a cerut „pregătirea și adoptarea urgente a unui nou pachet de sancțiuni individuale și economice care să vizeze și Belarusul".
Ucraina a promis că va riposta, iar președintele Volodimir Zelenski a avertizat că acesta ar putea fi începutul unui război european major. Președintele Zelenski a anunțat mobilizarea generală; astfel, toți bărbații apți de luptă între 18 și 60 de ani nu mai au voie să plece din țară și sunt convocați să o apere cu arma în mână.
Federația Rusă a atacat și încă atacă Ucraina pe mai multe fronturi, în orașe importante ducându-se bătălii pe teren între forțele ucrainene și armata rusă. În Kiev, Harkov, Mariupol, Odesa, dar și în alte orașe strategice, rușii au atacat cu rachete.
Numai în prima zi de război, potrivit datelor părții ucrainene, au fost peste 137 de persoane ucise, iar 316 au fost rănite. De asemenea, ministerul ucrainean de Interne a declarat că doar în prima zi au fost 392 de bombardamente.
A doua zi a conflictului a adus bombardamente în Kiev dar și lupte grele în orașul Sumî. De asemenea, ministerul de interne a declarat că sabotorii ruși au reușit să pătrundă în unele zone din Kiev.
Lupte grele au fost duse și la periferia Kievului, iar rezistența ucraineană este, după toate datele, mai puternică decât se aștepta Moscova.
Rusia a continuat să atace unele zone rezidenţiale, precum şi unitățile cu armament. În Harkov, un obuz s-a înfipt în asfalt şi nu a mai explodat. Au fost și lupte aviatice (potrivit datelor Kievului, un avion MIG-29 al armatei ucrainene a doborât un SU-35 al armatei ruse, lângă Kiev).
Forţele ruse au pierdut aproximativ 2.800 de militari şi 80 de tancuri în timpul asaltului lor asupra Ucrainei, a declarat în cea de-a doua zi a conflictului ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Malyar. Ea a adăugat pe pagina sa de Facebook că trupele ruseşti au pierdut, la momentul respectiv, până la ora locală 15.00, de asemenea, 516 vehicule blindate de luptă, 10 avioane şi şapte elicoptere.
De asemenea, Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană au decis noi sancțiuni pentru Federația Rusă, dar și pentru președintele Vladimir Putin și oficialii ruși. Câteva dintre acest sancțiuni includ: o restricție a accesului la piețele de capital și la piețele și serviciile financiare ale UE, o interdicție asupra tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei, o interdicție a survolării spațiului aerian al UE și a accesului la aeroporturile UE al operatorilor de transport de toate tipurile din Rusia, dar și eliminarea unor bănci rusești din sistemul Swift.
În ziua a treia, capitala Kiev a fost bombardată, dar forțele ucrainene au declarat că au respins un „atac” nocturn al soldaților ruși de pe una dintre principalele artere ale Kievului. Mai multe transportatoare aeriene rusești cu parașutiști au fost doborâte înainte de a ajunge la Kiev.
Trupele ruse au fost respinse ulterior într-o confruntare lângă orașul vestic Lviv. Armata ucraineană a respins asaltul dat de o formațiune de 60 de militari ruși în orășelul Brody, la circa 80 km de Lviv (o zonă în care nu avuseseră loc confruntări până la momentul respectiv).
După ce Vladimir Putin a dat ordinul trupelor rusești să-şi lărgească ofensiva "pe toate fronturile", populația țării a fost înarmată, fiind distribuite peste 25.000 de arme. Putin a dat acest ordin după ce Ucraina ar fi refuzat negocierea.
În cea de-a treia zi au apărut primele informații că bombe cu fragmentație au fost trimise în Ucraina. Au fost difuzate de CNN imagini din Belgorod, Rusia, cu un tanc lansator de rachete termobarice TOS-1 în drum spre graniţa ucraineană, pe un camion cu platformă (este vorba de puternicul sistem de lansatoare de rachete montat pe un saşiu de tanc T-72 care foloseşte rachete termobarice).
Liderul regiunii Cecenia a Rusiei a anunțat că a desfășurat luptătorii săi în Ucraina pentru a se alătura trupelor ruse. Într-un videoclip postat online, Ramzan Kadîrov a spus că forțele cecene ar fi capturat cu succes o instalație militară ucraineană fără a se înregistra victime.
A patra zi de război a adus amenințarea lui Putin cu arsenalul nuclear – o premieră în spațiul public european din ultimele decenii. Confruntat cu pierderi masive și fără nici o cucerire majoră, supus unor sancțiuni economice fără precedent, Putin a cerut armatei să ridice nivelul de pregătire pentru armamentul nuclear. În replică, UE a anunțat o decizie istorică – va furniza Ucrainei armament letal de 450 milioane euro, dar și avioane de vânătoare. Pe teren, luptele de uzură au continuat, iar Kievul a mai rezistat o zi asaltului trupelor ruse.
Noul bilanț al victimelor în ziua a 4-a în rândul civililor ucraineni, anunțat de Ministerul de Interne al Ucrainei: 352 de morți, dintre care 14 copii. Alți 1.684 sunt răniți (CNN).
Imaginile din satelit ale companiei Maxar au început să arate un convoi uriaș de tancuri și blindate rusești în drum spre Kiev, la circa 60 km sud de capitală (Reuters).
SUA denunță anunțul lui Putin privind activarea arsenalului nuclear drept ”inacceptabil”, potrivit The Guardian. Declarația aparține ambasadoarei SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield. ”Președintele Putin continuă să escaladeze războiul într-o manieră inacceptabilă”, a declarat aceasta la CBS.
Biroul de presă al Administrației Prezidențiale al Ucrainei a confirmat pentru 28 februarie a.c. o întâlnire a echipelor de negociere ruse și ucrainene. ”Am convenit ca delegația ucraineană să se întâlnească cu delegația rusă fără condiții prealabile la granița ucraineană-belarusă, lângă râul Pripyat. Alexandr Lukașenko și-a asumat responsabilitatea pentru a se asigura că toate avioanele, elicopterele și rachetele staționate pe teritoriul belarus rămân la sol în timpul călătoriei, discuțiilor și întoarcerii delegației ucrainene”, se arată în comunicatul citat de presa ucraineană.
De asemenea, forțele ruse ar fi intrat în Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, în timp ce locuitorii din Kiev au raportat o explozie masivă și alte explozii. Forțele ruse au mai reușit să blocheze orașele Herson și Berdiansk și au lansat o nouă lovitură cu rachete asupra infrastructurii militare a Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, citat de BBC.
A cincea zi de război a început cu noi bombardamente în Kiev și Harkov, însă capitala și celălalt oraș strategic al Ucrainei rezistă sub asediul rusesc. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că următoarele zile sunt cruciale pentru ucraineni.
Între timp, Belarus a votat pentru abandonarea statutului de ţară non-nucleară și poate obține arme nucleare pentru prima dată de când şi-a câştigat independenţa în 1990; potrivit unor date ale Kievului, Belarus a trimis și trupe în Ucraina.
În timp ce mai multe orașe importante au fost atacate masiv de către forțele ruse, Curtea Penală Internațională a transmis că Rusia va fi anchetată pentru crime de război. Atacurile asupra civililor și clădirilor rezidențiale continuă și sute de oameni își pierd viața în timpul bombardamentelor.
Rusia susține că ar fi lovit 1.146 de instalații militare din Ucraina: 311 tancuri și alte vehicule blindate, 42 de avioane și elicoptere, 51 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 147 de piese de artilerie, 263 vehicule militare.
Între timp, Ucraina a transmis cererea de aderare la UE, la 28 februarie; opt state membre UE cer ca Ucraina să devină rapid țară candidată. România nu s-a aflat printre aceste state, iar prima rundă de negocieri ruso-ucraineană a eșuat în găsirea unei soluții pentru pace; în pofida acestui eșec, părțile au stabilit să se mai întâlnească după clarificări sosite din capitale.
Vladimir Putin a avut o nouă convorbire telefonică cu președintele Emmanuel Macron, căruia i-a cerut ”demilitarizarea, denazificarea și neutralitatea Ucrainei”, condiții obligatorii pentru ca Rusia să oprească războiul.
Pagubele înregistrate de Rusia ar fi fost la acest moment, potrivit părții ucrainene: 5.700 de soldați uciși, 198 de tancuri și 864 de blindate distruse, 29 de avioane, 29 de elicoptere.
A șasea zi de război începe cu vestea rezistenței eroice a Kievului care nu a fost capturat nici după aproape o săptămână de la invazia brutală a Rusiei, invazie care se voia a fi un Blitzkrieg de 24-48 ore. Un convoi militar uriaș al Rusiei ar fi ajuns însă la periferia Capitalei.
O nouă rundă de discuţii între delegaţiile rusă şi ucraineană este programată pentru 2 martie, a anunţat marţi publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de agenţia oficială de presă rusă TASS.
Tot mai multe explozii, raportate de presa ucraineană, încep să se audă în cartierele din Kiev. Publicația UkrInform anunță că două explozii puternice au avut loc în cartierele Borshchahivka și Dorogozhychi.
Pe teren, în Ucraina, războiul continuă pe mai multe direcții, în timp ce comunitatea internațională condamnă (cu mici excepții) războiul rusesc din Ucraina, văzut ca fiind ilegitim, nejustificat și neprovocat.
