Noi tensiuni între Grecia și Turcia
Alexandru Crenganiș
Tensiunile dintre Grecia și Turcia încep să fie din ce în ce mai mari.
După cum știm, relațiile dintre cele două state membre NATO au devenit extrem de tensionate în ultimii ani. Ambele state sunt în dezacord în legătură cu o serie de probleme, cum ar fi granițele maritime, întinderea platformei continentale și a spațiului aerian, precum și relațiile cu Ciprul divizat din punct de vedere etnic.
Cele mai noi neînțelegeri sunt legate de jurisdicția asupra unor insule din Marea Egee. Turcia a cerut Greciei să îşi retragă forţele armate de pe insulele din Marea Egee, avertizând că ţara sa va contesta statutul insulelor dacă acestea nu vor fi demilitarizate.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat, în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său din Macedonia de Nord, că Grecia a construit o prezenţă militară consolidată pe insulele din Marea Egee, încălcând Tratatul de la Lausanne din 1923 şi Tratatul de la Paris din 1947.
El a spus cu aceastăp ocazie că insulele au fost cedate Greciei cu condiţia ca acestea să fie menţinute demilitarizate.
În schimb, Grecia susţine că Turcia a interpretat în mod deliberat greşit tratatele privind forţele armate de pe insulele sale estice şi spune că are motive legale pentru a se apăra în urma acţiunilor ostile ale Ankarei, inclusiv o ameninţare de război de lungă durată dacă Turcia îşi finalizează intenția de a-și extinde apele teritoriale.
Autoritățile grecești acuză Ankara că a început o explorare "ilegală" a petrolului din nordul Mării Egee în 1973, iar în anii 80 a încercat "uzurparea" zonei de salvare maritimă (SAR) administrată de Grecia, pentru ca, în anii 1990, să aducă în discuţie insulele greceşti nelocuite numindu-le "zone gri".
De cealaltă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi alţi înalţi oficiali turci şi-au înmulţit criticile la adresa Greciei, care şi-a consolidat acordurile de apărare cu Franţa şi SUA. "Avertizăm încă o dată Grecia să fie prudentă, să stea departe de visele, retorica şi acţiunile sale care riscă să conducă la rezultate pe care ea le va regreta, cum a fost cazul în urmă cu un secol", a transmis Erdogan, pe Twitter.
Totodată, Ankara a anunțat suspendarea viitoarelor întâlniri bilaterale cu Grecia, acuzând-o că trimite trupe militare pe insule, încălcând tratatele de pace din cele două războaie mondiale. "Veniţi-vă în fire. Ar trebui să dezarmaţi insulele. Nu glumesc", a declarat Erdogan.
Atena răspunde că trupele sunt staționate pe aceste insule ca răspuns la prezența unor cazărmi militare, avioane și nave de debarcare turcești pe coasta opusă.
Guvernul elen a reacționat imediat la declarațiile președintelui Erdogan, cerând unitate națională față de un vecin ”imprevizibil”, în timp ce fostul premier Alexis Tsipras i-a răspuns lui Erdoğan în turcă. „Grecia își va proteja suveranitatea împotriva oricărei amenințări. Așadar, să se oprească provocările și să revenim la dialog pe baza dreptului internațional. Răspunsul la criza economică cu care ne confruntăm cu toții nu este naționalismul”, a scris principalul lider al opoziției din Grecia, fostul premier Alexis Tsipras.
De asemenea, partea turcă, prin vocea Ministrului de Externe, Cavusoglu a declarat că Ankara a trimis două scrisori la Naţiunile Unite pe tema insulelor militarizate şi a cerut Greciei să răspundă la acestea. „Ei devin agresivi pentru că nu pot răspunde la scrisori", a susţinut ministrul.
La Atena, prim-minstrul Mitsotakis a declarat că este nevoie de reţinere pe ambele maluri ale Mării Egee din cauza războiului din Ucraina. „Cred că suntem încă foarte departe de acel punct, departe de tensiunea pe care am avut-o în vara anului 2020”, a declarat Mitsotakis.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Grecia şi Turcia să evite orice acţiune care „ar putea duce la o escaladare a situaţiei” din Marea Egee. Într-un interviu acordat pentru agenţia de presă greacă ANA, Jens Stoltenberg a afirmat: „Îndemnăm Grecia şi Turcia să-şi rezolve divergențele din Marea Egee într-un spirit de încredere şi solidaritate între aliaţi. Aceasta înseamnă reţinere şi moderaţie, precum şi abţinerea de la orice acţiune sau retorică ce ar putea duce la o escaladare a situaţiei.
De asemenea, o reacție a venit și din partea cancelarului german Olaf Scholz. Acesta a cerut Turciei să dea dovadă de reţinere faţă de Grecia, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german. „Cancelarul este de părere că, având în vedere situaţia actuală, este necesar ca toţi aliaţii NATO să fie uniţi şi să se abţină de la provocări între ei”, a declarat purtătorul de cuvânt în cadrul unei conferinţe de presă obişnuite la Berlin.
„Invadarea spaţiului aerian al Greciei şi survolarea insulelor greceşti nu este în regulă, pare contraproductiv şi împotriva spiritului alianţei”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Recent, noi evoluții tensionate s-au adăugat problemelor istorice din relația turco-greacă.
Evaluări:
După cum știm, relația dintre cele două state membre NATO este una complicată, ambele state fiind în dezacord cronic într-o serie de probleme. Experții sunt de părere că aceste tensiuni pot deveni din ce în ce mai ample mai ales că, în anul 2023, Turcia va organiza alegeri prezidențiale, iar unele zvonuri în spațiul public din Grecia spun că există șanse tot mai mari pentru a avea loc alegeri anticipate în această țară.
De asemenea, ambele state se confruntă cu o criză economică fără precedent, iar aceste tensiuni pot “folosi” ambelor părți din punct de vedere politic. Situația relațiilor toxice dintre cele două țări poate degenera rapid, destabilizând nu doar alianța NATO, ci și situația de securitate din întrega regiune.
