Integrarea europeană a Kosovo – cu pași lenți, dar optimiști
Dorin Melnic
Încă de la proclamarea independenței, în anul 2008, Kosovo a făcut progrese în procesul de apropiere de Uniunea Europeană – cel mai important a fost realizat prin semnarea unui Acord de Stabilizare și Asociere (ASA) în 2015 cu Bruxelles-ul.
Cu toate acestea, procesul de aderare la UE este deosebit de amplu, fiind împărțit în patru etape – depunerea cererii, obținerea statutului de candidat, negocierile și, în final, aderarea. Pentru ca regiunea Kosovo să devină un stat candidat, atât Comisia Europeană, cât și cele 27 de state membre din Consiliul Uniunii Europene, trebuie să își dea aprobarea în unanimitate. În plus, cinci țări ale UE – Spania, Slovacia, România, Grecia și Cipru – nu au recunoscut până în prezent independența Kosovo.
Datorită războiului din Ucraina, Bruxelles-ul a căpătat un nou impuls de a-și consolida influența geopolitică, statele membre ale UE din Europa Centrală și de Est fiind îngrijorate că vecinii lor din spațiul balcanic ar putea ajunge sub sfera de influență a Moscovei.
,,Suntem gata să punem Kosovo pe o nouă traiectorie. Uniunea Europeană nu va fi niciodată completă fără Balcanii de Vest’’, este de părere Besnik Bislimi, vicepremierul kosovar.
Potrivit lui Bislimi, 2030 este anul-țintă în care Priștina va fi pregătită de aderare.
Fiind receptiv la ambițiile acestui stat tânăr, Bruxelles-ul a făcut un pas necesar de a permite deținătorilor de pașapoarte kosovare să intre pe teritoriul UE fără viză.
Conform proiectului de lege, titularii de pașapoarte din Kosovo vor avea dreptul să călătorească în UE fără viză pentru o perioadă de ședere de 90 de zile în cursul oricărei perioade de șase luni. În concordanță cu poziția Consiliului, exonerarea de obligația de a deține viză ar urma să fie pusă în aplicare de la data de începere a funcționării Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și, în orice caz, nu mai târziu de 1 ianuarie 2024.
Ambasadorii Uniunii Europene și-au dat acordul asupra acestei decizii în data de 30 noiembrie 2022, proiectul respectiv urmând să fie discutat între Parlamentul European și fosta Președinție cehă a UE. ,,Sperăm acum să ajungem rapid la un acord cu Parlamentul European pentru ca promisiunea noastră să devină realitate’’, a declarat ministrul de externe ceh Jan Lipavský. ,,Liberalizarea vizelor a fost posibilă datorită eforturilor Kosovo de a-și consolida controalele la frontieră, securitatea și gestionarea migrației, astfel încât suntem siguri că vom avea o cooperare eficientă în viitor’’, a adăugat Lipavský.
Totodată, pentru a-și accelera obiectivul de a deveni stat membru al UE, Kosovo trebuie să își normalizeze și relațiile cu Serbia. Încercările de mediere ale Bruxelles-ului nu s-au dovedit a fi suficiente pentru a concilia cele două țări din Balcanii de Vest, declanșând preocupări privind o instabilitate mai mare la mai mult de două decenii după Războiul din Kosovo.
Tensiunile de lungă durată între Serbia și fosta sa province au crescut în ultimele săptămâni din cauza deciziei guvernului kosovar de a impune etnicilor sârbi să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare care datează din perioda în care Kosovo făcea parte din Serbia. Pe 5 noiembrie a.c., 10 parlamentari sârbi, 10 procurori și 576 ofițeri de poliție din regiunea Mitrovica din nordul Kosovo și-au dat demisia în semn de protest.
În plus, camioane și alte vehicule grele au blocat mai multe drumuri principale care duceau la două puncte de trecere a frontierei cu Serbia. Ambele treceri au fost închise circulației.
EULEX, misiunea Uniunii Europene însărcinată să patruleze în nordul Kosovo, a declarat că o grenadă a fost aruncată la data de 10 decembrie 2022 asupra uneia dintre vehiculele sale blindate, însă nimeni nu a fost rănit.
Josep Borrell, coordonatorul politicii externe al UE, a postat pe contul său de Twitter că ,,Uniunea Europeană nu va tolera atacurile asupra EULEX Kosovo sau folosirea de acte violente, criminale în nord’’. ,,Baricadele trebuie înlăturate imediat de către grupurile de sârbi kosovari. Calmul trebuie restabilit, a precizat Borrell’’, adăugând că personalul internațional va continua să se coordoneze împreună cu autoritățile kosovare.
Pe 18 decembrie 2022 erau anunțate alegeri anticipate în patru municipalități din nord, dar acestea au fost amânate din motive de securitate, iar votul va avea loc în aprilie a.c.
În concluzie, problema integrării europene a Kosovo este, prin urmare, mai puțin de natură juridică și mai mult de natură politică. Cele cinci țări state membre ale UE care nu recunosc Kosovo drept țară independentă ar putea dezaproba în continuare ambiția Priștinei de a avansa pe calea integrării europene, astfel încât tânărul stat va trebui să continue să folosească canalele diplomatice pentru a-și apăra cazul și să sublinieze că statutul de candidat nu va implica o recunoaștere statală automată sau implicită din partea acestor state.
Pe termen lung, procesul de aderare va fi îngreunat inclusiv de însăși poziția geografică a Kosovo, căci la nivelul UE, se știe că anxietățile legate de presiunile instituționale, politice și economice interne, combinate cu problemele regionale și specifice statelor din Balcani, au diminuat ambiția statelor membre pentru extindere în ultimii ani.
