Conflict reaprins în Nagorno-Karabah
Alexandru Crenganiș
După cum știm, conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan pentru Karabah este unul de lungă durată. După căderea URSS, au avut loc două războaie între cele două state pentru exercitarea controlului asupra regiunii. Din 1988 până în 1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de persoane - majoritatea azeri - au fost strămutate.
În 2020, Azerbaidjanul a câştigat decisiv al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile. Această fază a conflictului s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, armenii acuzând ulterior Moscova că nu a avut capacitatea de a garanta de facto aplicarea acestuia.
Cea mai nouă ofensivă a Aberbaidjanului a avut loc la 19 septembrie a.c., a durat 24 de ore și a avut un succes major pentru forțele azere, mai ales că forțele armate armene nu s-au implicat activ în sprijinirea forțelor armate locale ale enclavei. Etnicii armeni din regiune au cedat deoarece nu au avut parte de sprijin militar din partea Armeniei. De asemenea, aceștia au mai fost afectați și de blocada impusă de partea azeră timp de 9 luni.
Azerbaidjanul și liderii enclavei au ajuns la un acord de încetare a focului la o zi după ce forțele azere au lansat această nouă ofensivă militară împotriva guvernului local armean din Nagorno-Karabah.Potrivit The Guardian, acordul de încetare a focului a intrat în vigoare la ora locală 13:00 și a inclus prevederi pentru ca guvernul armean local să își desființeze armata locală, în ceea ce pare a fi fost o capitulare majoră a liderilor de la Stepanakert în fața Azerbaidjanului.
Ambele părți au declarat că acordul a fost mediat de o forță locală rusă de menținere a păcii care a fost desfășurată în regiune de la izbucnirea războiului în 2020.
Se pare că aceste două zile de conflict s-au încheiat cu peste 100 de morți dar și cu sute de răniți. De asemenea, se pare că a creat un exod masiv al etnicilor armeni din regiune. Mii de oameni din capitala regiunii Nagorno-Karabah - cunoscută sub numele de Stepanakert de către Armenia şi Khankendi de către Azerbaidjan - au început, la 24 septembrie a.c., să se deplaseze cu mașinile prin coridorul Lachin, spre graniţa cu Armenia.
Guvernul condus de Nikol Pașinian a anunțat că peste 1.000 de persoane au intrat în Armenia până pe data de 24 septembrie la ora 22:00 (ora locală), iar până în dimineața zilei de 25 septembrie la ora 5:00 numărul acestora ajunsese la peste 2.900. La 28 septembrie, numărul refugiaților, anunțat de autoritățile de la Erevan, ajunsese deja la cca 68.000 de persoane.
În Armenia a fost pregătit inițial spaţiu de cazare pentru 40.000 de persoane, iar Azerbaidjanul, țară cu populație majoritar musulmană, a declarat că armenii, care sunt creştini, pot pleca dacă doresc. Cei care rămân vor fi integrați ca „cetățeni egali”.
Într-un discurs adresat naţiunii, în seara zilei de 24 septembrie, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a acuzat Rusia că nu a făcut suficient pentru Armenia, anunțând revizuirea alianței cu Moscova. Aproximativ 2.000 de membri ai forţelor rusești de menţinere a păcii sunt prezenţi în regiune. În replică, oficialii ruşi spun că Paşinian este vinovat pentru modul „greșit” în care ar fi gestionat criza.
Se pare că situația devine din ce în ce mai dramatică după ce peste 70.000 de etnci armeni au plecat deja din regiunea separatistă. Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a reluat, în data de 28 septembrie a.c., acuzația că Azerbaidjanul, prin ofensiva din 19-20 septembrie și blocada anterioară ofensivei, a urmărit o „curățire etnică” a regiunii, alungându-i din Nagorno-Karabah pe armeni, al căror număr era estimat la 120.000.
În dimineața zilei de 28 septembrie, biroul de presă al lui Pașinian spunea că peste 65.000 de oameni plecaseră din enclavă în direcția Armeniei. La prânz, cifra a fost „actualizată” de aceeași instituție la „peste 70.000”.
„Acesta este un act de curățire etnică asupra căruia am prevenit comunitatea internațională de multă vreme”, a declarat Pașinian.
El a avertizat că, dacă nu se iau măsuri „politice și juridice” internaționale pentru prevenirea alungării armenilor, comunitatea internațională va fi complice la această fărădelege.
Ministerul de Externe azer a respins acuzația de „curățire etnică”, spunând că nu are vreun rol în plecarea în masă a armenilor; potrivit MAE azer, autoritățile de la Baku i-ar îndemna pe armenii din Karabah să rămână în regiune, ca parte a unei societăți azere „multinaționale”.
Liderul separatist din Nagorno-Karabah, Samvel Șahramanian, a declarat că decizia de dizolvare a entității începând din 1 ianuarie 2024 a fost luată de dragul „siguranței fizice și intereselor vitale ale oamenilor din Arțah” (numele armenesc al regiunii).
În decretul privind dizolvarea republicii nerecunoscute, semnat la 28 septembrie a.c. de Șahramanian, locuitorilor enclavei li se cere să se „familiarizeze” cu condițiile „reintegrării” în Azerbaidjan și să decidă în mod „individual și independent” dacă rămân sau pleacă.
Serviciile de securitate azere au anunțat totodată inculparea fostului șef al regimului separatist din Nagorno-Karabah, Ruben Vardanian. El este acuzat de finanțarea terorismului și de trecerea ilegală a frontierei azere, fiind plasat în arest preventiv.
Evaluare: Se pare că aceasta este o victorie totală a Aberbaidjanului, care va pune capăt unui conflict înghețat ce a durat mai bine de 30 de ani. De asemenea, Rusia a anunțat că va decide împreună cu Azerbaidjanul asupra viitorului misiunii sale de menţinere a păcii din Nagorno-Karabah. "Întrucât misiunea se află acum pe teritoriul azer, acest punct va face obiectul discuţiilor cu partea azeră", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, întrebat de jurnalişti cu privire la viitorul acestui contingent.
Credit foto: ArmenPress
