Alegerile parlamentare din Slovacia

Dorin Melnic

La data de 30 septembrie a.c. au avut loc alegeri parlamentare în Slovacia, acestea fiind câștigate de partidul eurosceptic SMER-SSD (Direcția – Social Democrația) condus de Robert Fico, fost prim-ministru în perioada 2006-2010 și, din nou, în perioada 2012-2018.

Cu o prezență totală de vot de 68%, SMERa obținut 23.3% din voturi, învingând Partidul Slovacia Progresistă (SP), care a obținut 17% din voturi. Anterior, două sondaje de exit-poll indicau că SP urma să devină învingător.

Fico are astfel șansa de a-și recâștiga postul de prim-ministru, dar trebuie să caute mai întâi parteneri de coaliție, deoarece partidul său nu și-a asigurat o cotă suficient de mare din voturi pentru a guverna singur.

Partidul de stânga Hlas (Vocea), format ca o ramură a SMER în urma unei dispute interne și condus de Peter Pellegrini, un alt fost prim-ministru (2018-2020), a ocupat locul al treilea cu 14.7% din voturi și ar putea juca un rol-cheie în formarea guvernului.

,,Rezultatele arată că Hlas va fi un partid fără de care va fi imposibil să se creeze vreo coaliție funcțională’’, afirmă Pellegrini, fiind de părere că partidul său va lua decizia corectă de a deveni parte dintr-un guvern care va scoate Slovacia din ,,criza în care a fost afundată’’.

Liderul Hlas a păstrat toate opțiunile înainte de vot, dar a dat de înțeles că partidul său este mai aproape de SMER.

La rândul său, Michal Šimečka, președintele SP, nu renunță la obiectivul de a forma următorul guvern.

,,Slovacia trebuie să aibă după aceste alegeri o conducere pro-europeană stabilă. Desigur, SMER a câștigat în mod corect, dar, dacă Fico va forma următorul guvern, atunci țara ar lua un drum greșit’’, a declarat Šimečka după afișarea rezultatelor finale.

Cu șapte partide politice atingând pragul necesar de 5% pentru a intra în Consiliul Național (parlamentul Slovaciei), negocierile de coaliție vor include aproape sigur mai mulți jucători și ar putea fi lungi și dezordonate.

Este cert că un guvern progresist al Slovaciei ar lucra în continuare în comun acord cu interesele Uniunii Europene și ar menține sprijinul actual pentru Kiev, însă apariția unui guvern condus de SMER ar putea fi urmată de efecte contrare pentru regiune.

Fico nu ezită să-și manifeste în mod deschis simpatia față de președintele rus Vladimir Putin, opunându-se aderării Ucrainei la NATO și acuzându-i pe ,,naziștii și fasciștii ucraineni’’ că au provocat Rusia să înceapă invazia, repetând astfel narativele false pe care conducerea de la Kremlin le folosește în mod sistemic pentru a-și justifica acțiunile militare ilegale în Ucraina.

În plus, acesta a promis în cadrul campaniei sale electorale că, dacă va redeveni prim-ministru, Slovacia ,,nu va mai trimite Ucrainei nicio o rundă de armament’’.

Opiniile fostului premier reflectă sentimentele tradiționale calde față de Rusia în rândul multor slovaci.

Un sondaj realizat de GlobSec, un think-tank de securitate cu sediul la Bratislava, doar 40% din populația slovacă consideră că Rusia este responsabilă pentru războiul din Ucraina, cea mai mică proporție dintre cele opt state din Europa Centrală și de Est și baltice asupra cărora GlobSec s-a concentrat. În Cehia, care a format o singură țară cu Slovacia, 71% dintre oameni dau vina pe Rusia pentru agresiunea sa.

Aceleași sondaje au constatat că 50% dintre slovaci percep Statele Unite – aliatul pe termen lung al țării – ca pe o amenințare la adresa securității de pe continentul european.

Potrivit sociologului Michal Vašečka, Fico a beneficiat de întreaga anxietate adusă de pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina în rândul populației slovace din ultimii trei ani, iar victoria sa se bazează pe criterii economice.

Harta rezultatelor a arătat un decalaj între preferințele electorale ale principalelor două orașe din țară (Bratislava și cel de-al doilea oraș ca mărime al țării, Košice, unde s-a votat masiv pentru SP) și restul țării, unde Fico a ieșit învingător cu mesaje populiste de a dezvolta noi proiecte de infrastructură și de a opri scumpirile necontrolate. 

Slovacia are în prezent cea mai mare rată a inflației din zona euro, de 10%, precum și un sistem de sănătate epuizat financiar.

SMER-ul a câștigat și susținători pe fondul nemulțumirii publice față de coaliția anterioară/actuală de guvernământ. Guvernul de centru-dreapta s-a prăbușit anul trecut, declanșând alegeri anticipate.

În concluzie, Slovacia sub Fico s-ar putea alătura Ungariei conduse de Viktor Orbán în rezistența naționalistă, de extremă dreaptă, prietenoasă cu Putin, în opoziție cu gândirea europeană dominantă (un parteneriat neobișnuit, ținând cont de agenda politică anti-slovacă a lui Orbán). Matematica electorală și numărul de delegați parlamentari de care SMER are nevoie pentru a forma un guvern vor fi cruciale. O politică externă slovacă ostilă față de UE și NATO este mai probabilă dacă Fico formează un guvern cu un alt partid de extremă dreaptă.

Foto: Arno Mikkor, Wikipedia