Summitul Consiliului European

Alexandru Crenganiș

În data de 26 și 27 octombrie, Consiliul Europei s-a reunit la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina, dar și despre situația din Orientul Mijlociu, care devine din ce în ce mai complexă.

Într-o scurtă „Declaraţie”, adoptată după cinci ore de negocieri, Cei 27 subliniază că UE este în favoarea organizării unei „Conferinţe Internaţionale de Pace”, care ar trebui să aibă loc „în curând”. Această idee a unei conferinţe „în lunile următoare” a fost avansată de către premierul spaniol în exerciţiu Pedro Sanchez.

Cei 27 reafirmă totodată „dreptul Israelului de a se apăra conform dreptului umanitar internaţional”. Liderii europeni îşi reiterează apelul adresat mişcării islamiste palestiniene Hamas de a „elibera imediat toţi ostaticii”.

Cei 27 condamnă cu fermitate atacul fără precedent lansat la 7 octombrie a.c. de Hamas în Israel, atac soldat cu 1.400 de morţi şi luarea a 224 de ostatici, dintre care patru au fost eliberaţi începând de vinerea trecută.

Documentul arată că UE “reiterează importanța asigurării în orice moment a protecției tuturor civililor în conformitate cu dreptul internațional umanitar” și “deplânge orice pierdere de vieți ale civililor”.

Însă consensul este mai slab în problema unei opriri a bombardamentelor pe care Israelul le desfăşoară intensiv, ca represalii în Fâşia Gaza; aceste bombardamente au fost soldate deja cu peste 8.000 de morţi, potrivit Ministerului Sănătăţii al organizației Hamas, care controlează enclava.

Liderii europeni au mai spus că sunt îngrijorați de deteriorarea condițiilor umanitare din Gaza și au cerut ajutor “inclusiv coridoare și pauze umanitare pentru nevoi umanitare”, punctează și The Guardian.

„Declaraţia” a necesitat negocieri intense cu privire la cuvintele folosite, iar Cei 27 au căutat un echilibru între susţinerea Israelului şi solidaritatea faţă de civilii din Fâşia Gaza, a declarat președintele Consiliului European Charles Michel.

„Nu există o contradicţie între a ne arăta solidaritatea cu Israelul şi, bineînţeles, a acţiona pentru a răspunde nevoilor de ajutor umanitar ale locuitorilor (Fâşiei) Gaza”, a subliniat la rândul său preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Cancelarul german Olaf Scholz şi-a afişat o susţinere „fără rezerve” a acestei operaţiuni.

„Israelul este un stat democratic şi are principii foarte umanitare care-l ghidează şi putem, deci, fi siguri că armata israeliană va respecta dreptul internaţional în ceea ce face. N-am nicio îndoială în acest subiect”, a dat el asigurări.

Pe agenda summitului, a fost și războiul din Ucriana. Deși unii analiști se temeau că războiul din Orient va eclipsa războiul din Ucrina, acest lucru nu s-a întâmplat. Blocul comunitar a promis continuarea sprijinului militar acordat Kievului.

Liderii UE,s-au angajat să continue furnizarea de arme şi muniţii Ucrainei, înaintea celei de-a doua ierni de război cu Rusia. În aceeaşi declaraţie, UE promite Ucrainei livrarea unor generatoare electrice suplimentare şi staţii mobile de încălzire.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus mobilizarea a încă 20 de miliarde de euro pentru ajutorul militar destinat Ucrainei pentru perioada 2024-2027, separat de ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro cerut de Comisia Europeană pentru Ucraina şi discutat de liderii europeni la summit.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina reprezintă “prima prioritate” a UE, dar cererea Comisiei de suplimentare a bugetului UE rămâne cea formulată în iunie a.c.

În timp ce ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina este susţinut aproape unanim de statele UE, cu excepţia Ungariei şi Slovaciei, care nu-l resping nici ele categoric şi par să lase loc unei înţelegeri, liderii europeni şi-au expus la summit divergenţele asupra revizuirii cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.

În condiţiile în care bugetele naţionale sunt afectate de încetinirea economică, ei refuză pe ansamblu să dea curs cererii Comisiei Europene ca statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile la bugetul UE.

Acest summit a venit într-o situație din ce în ce mai complicată din punct de vedere geopolitic. Blocul comunitar dar și Statele Unite trebuie să facă față celor două conflicte simultane. Situația devin din ce în ce mai complicată, deoarece în conflictul dintre Israel și Fășia Gaza încep să se implice și alte forțe.

De asemenea, situația devin din ce în ce mai tesionată în cadrul NATO, după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a criticat Statele Unite, dar și Israelul, în timp ce a declarat că organizația teroristă Hamas ar fi o “mișcare de eliberare”.

Credit foto: Alexandros Michailidis, pentru Consiliul European