Summitul informal de la Granada – noi dezbateri asupra extinderii Uniunii Europene și crizei refugiaților

Dorin Melnic

Liderii Uniunii Europene s-au reunit pe 6 octombrie a.c. în orașul Granada, din sudul Spaniei, pentru un summit informal axat pe extinderea blocului de 27 de membri, dezacordurile privind migrația și competivitatea economică.

Summitul a avut loc la o zi după ce liderii Comunității Politice Europene, un forum din peste 40 de țări de pe tot continentul, s-au întâlnit în același oraș și au promis un sprijin continuu pentru Ucraina, în prezența președintelui Volodimir Zelenski.

Charles Michel, președintele Consiliului UE, a declarat că summitul reprezintă ,,o oportunitate de a privi în urmă și de a evalua critic progresele în consolidarea suveranității europene, de a identifica realizările, dar și domeniile care încă necesită acțiune politică’’.

O problemă asupra căreia blocul a constituit o provocare pentru a ajunge la un acord a fost extinderea.

Opt țări au statut de candidat oficial la UE: Turcia, Republica Moldova, Ucraina, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Serbia. Georgia și Kosovo sunt state potențiale candidate.

,,Extinderea înseamnă că țările candidate au reforme de implementat. Ele știu ce au de făcut. La rândul nostru, trebuie să ne pregătim. Este pentru prima dată în mulți ani când avem dezbateri la nivel înalt pe un subiect și decizii atât de fundamentale. Noi membri ar trebui să fie bineveniți până în 2030’’, a declarat Michel.

Dar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că ,,aderarea trebuie să se bazeze pe merit’’ și că progresele pe care aceste țări le fac în alinierea legilor lor la regulile și standardele UE ar trebui să dicteze ritmul de aderare, nu un termen arbitrar.

Potrivit declarației finale adoptate la încheierea summitului, membrii aspiranți trebuie să-și intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe realizări a procesului de aderare și cu asistența UE.

Cu privire la politica europeană în domeniul migrației, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki și-a subliniat opoziția fermă față de orice declarație de susținere a unui acord de migrație convenit recent.

,,Nu există nicio posibilitate de distribuire a imigranților ilegali fără acordul individual al statelor membre’’, a afirmat Morawiecki.

Premierul maghiar Viktor Orbán a avut un discurs și mai critic, spunând că Ungaria și Polonia au fost ,,constrânse’’ să semneze anterior un plan european de reformă al migrației, refuzând la rândul său să susțină o poziție de compromis.

,,Să ajungem la un acord cu privire la migrație când suntem forțați să acceptăm ceva ce nu ne place? Exclus!’’, a comentat dur Orbán.

Căutarea modalităților de reducere a numărului de refugiați și migranți care sosesc ilegal în Europa a fost pe ordinea de zi la summitul de la Granada. Migrația rămâne în continuare o preocupare cheie pentru blocul european, în special înaintea alegerilor europene de anul viitor și pe fondul populismului în creștere care alimentează frecvent retorica anti-imigranți.

Spania și Italia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea imigrației ilegale în a.c. către insulele lor, în timp ce apele grecești au fost în iunie locul celui mai mortal naufragiu din Europa în ultimii ani, sute de migranți pierzându-și viața în împrejurări tragice.

Germania, țara de destinație preferată pentru mulți dintre refugiații care ajung pe continent, a introdus recent controale temporare la granița cu Cehia și Polonia, spunând că acestea sunt necesare pentru a combate infracționalitatea care se extinde pe teritoriul ei.

După luni de blocaj, membrii UE au convenit pe 4 octombrie a.c. asupra ultimei părți a unui acord privind migrația care ar înăspri măsurile împotriva migrației ilegale și ar introduce un acord de distribuire a migranților care sosesc în Europa.

Pentru a urmări o abordare cuprinzătoare a acestei crize în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile și valorile europene, Michel a cerut ca blocul să se concentreze pe:

• acțiune externă sporită;
• protecția eficientă a frontierelor externe ale UE ;
• parteneriate cu țările de origine și de tranzit;
• abordarea cauzelor fundamentale ale migrației;
• oportunități de migrație legală.

          Liderii europeani și-au luat și angajamentul de a-și continua eforturile de a construi o piață unică mai coerentă, bazată pe inovare, păstrându-i integritatea și ,,cele patru libertăți fundamentale’’ (libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și a forței de muncă), asigurând astfel condiții echitabile de concurență.

          ,,Ne vom consolida poziția de putere industrială, tehnologică și comercială, punând un accent deosebit pe zonele cu valoare adăugată ridicată în care avem deja un avantaj competitiv sau putem deveni lideri’’, se arată în declarația finală a summitului.

          În concluzie, deși extinderea și migrația nu reprezintă provocări noi pentru UE, acestea continuă să influențeze politicile adoptate de blocul comunitar pentru a-și menține capacitatea de a aduce unitate, cooperare, bunăstare și echilibru pe ,,bătrânul continent’’. Uniunea și-ar putea întări statutul de actor geopolitic la nivel mondial dacă s-ar extinde în Balcanii de Vest, dar este necesar întâi ca țările din regiune să depună mai multe eforturi pentru a deveni democrații consolidate și economii competitive, astfel încât valorile și normele care stau la bazele înființării UE să fie implementate cu succes pe întreg teritoriul european. Migrația a rămas o problemă negestionată suficient, creând numeroase disensiuni în interiorul blocului (prin refuzurile Poloniei și Ungariei de a semna orice acord propus de Bruxelles pentru rezolvarea crizei refugiaților), iar în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă și cu provocări majore mai recente, cum ar fi o nouă creștere a fenomenului eurosceptic (ținând cont de rezultatele alegerilor parlamentare din Slovacia din septembrie a.c.), implementarea reformelor pentru tranziționarea la o economie verde și sprijinirea Ucrainei în războiul purtat împotriva Rusiei, este vital ca aceasta să mențină relații strânse cu partenerii săi externi și să vină cu mai multe planuri și strategii pe termen lung care să combată problemele de ordin economic, politic, decizional, dar și neîncrederea în autoritățile de la Bruxelles, neîncredere care devine din ce în ce mai pronunțată în rândul cetățenilor europeni.