Noi tensiuni în dialogul dintre Kiev și Budapesta
Recentele declarații ale oficialului maghiar Gergely Gulyás, ministru al Cancelariei Premierului Ungariei (șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban), potrivit căruia „în prezent, Ucraina are un guvern care încalcă drepturile minorităților şi care a adoptat o Lege a educației semi-fascistă ... autoritățile de la Budapesta vor putea să colaboreze cu noua conducere de la Kiev, întrucât „nu au găsit un limbaj comun cu actuala administrație ucraineană”) au provocat reacții puternice la Kiev.
Ministerul de Externe al Ucrainei consideră inadmisibile aceste declaraţii (https://mfa.gov.ua/ua/press-center/comments/9955-vidpovidy-rechnici-mzs-ukrajini-na-zapiti-zmi-shhodo-ostannih-vislovlyuvany-ugorsykih-posadovciv-pro-ukrajinu): „Adoptată în conformitate cu legislația internă şi obligațiile noastre internaționale, Legea educației în Ucraina a trecut examenul Comisiei de la Veneția. Recomandările acesteia sunt în curs de implementare. Considerăm că este inacceptabil să ni se solicite în continuare modificarea respectivei legi, la fel (este inacceptabilă, n.n.) și manipularea cu utilizarea unor epitete precum „lege semi-fascistă” sau cu fapte privind conținutul său... Nici guvernul, nici societatea nu au sentimente antimaghiare și sunt deschise dialogului cu Ungaria”.
Potrivit analiștilor ucraineni, deși Budapesta a manifestat mici semne de deschidere față de Kiev în problema lingvistică generată de adoptarea, în septembrie 2017, a Legii-cadru privind educația (permițând recent, în premieră în ultimii ani, desfășurarea unei reuniuni informale NATO-Ucraina a miniștrilor apărării), resentimentele părții ungare față de această lege se mențin; mai mult, rezolvarea problemei care a condus la blocarea dialogului bilateral dintre Budapesta și Kiev pare a se amâna cel puțin până după alegerile prezidențiale din Ucraina (martie-aprilie 2019).
Potrivit analistului Serghei Sidorenko (“Evropeiskaia Pravda”, Kiev), după o acalmie relativă, Budapesta a decis să reia conflictul cu autoritățile de la Kiev din mai multe motive: pentru a exploata oportunitatea de schimbare a puterii la Kiev, preconizată a avea loc odată cu alegerile prezidențiale menționate; pentru a exploata momentul favorabil generat de adoptarea recentă, de către deputații Radei Supreme, a modificărilor constituționale privind consolidarea cursului strategic european și euro-atlantic (Budapesta ar încerca astfel să submineze încrederea reciprocă dintre Ucraina și Alianță), precum și urmare a posibilei încurajări a acestei poziții din partea Washingtonului (ai cărui emisari ar fi dat asigurări la Budapesta, recent, că SUA nu vor sprijini unilateral poziția Kievului în această dispută).
Expertul citat apreciază că decizia de tensionare a conflictului aparține premierului ungar Viktor Orban, iar această decizie are ca efect-țintă exploatarea contextului electoral din Ucraina în sensul promovării publice a diferendelor actuale dintre Budapesta și exponenții actualei administrații de la Kiev care participă la alegerile prezidențiale (d.e. Petro Poroșenko). Prin declarațiile de mai sus ale oficialului maghiar, în opinia expertului ucrainean citat, Budapesta a dorit să transmită mesajul că dialogul cu actuala putere de la Kiev este epuizat și că Budapesta ar aștepta schimbarea puterii de la Kiev în urma alegerilor prezidențiale (și parlamentare) pentru a relua dialogul cu partea ucraineană.
Menționăm că reluarea tensiunilor în dialogul bilateral dintre Kiev și Budapesta are loc în contextul unor inițiative pozitive ale Kievului, deocamdată la nivel discursiv, d.e. cea a ministrului de externe Pavel Klimkin privind flexibilizarea legislației pe tema deținerii dublei cetățenii (în sensul posibilității permiterii dublei cetățenii, mai puțin a celei rusești, de către cetățenii ucraineni); ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a declarat recent că “Ucraina ar trebui să introducă dubla cetățenie cu toate țările, cu excepția țării agresoare – Rusia, dar astăzi nu există un consens politic în această privință”; Klimkin a menționat că Ministerul ucrainean de Externe discută cu o serie de parlamentari pe marginea unui proiect de lege privind dubla cetățenie: „Noi elaborăm propuneri. Comunic în acest sens cu mai mulți deputați. Nu știu dacă vom reuși până la alegeri. Elaborarea proiectului și discuțiile pot dura câteva luni. E clar care ar trebui să fie criteriile. Dar această discuție nu ar trebui să fie una politică, ci publică. Societatea ucraineană trebuie să sprijine acest lucru”.
În analizele ucrainene privind relațiile cu Ungaria se subliniază, mai nou, ipoteza unui posibil sprijin politic al Washingtonului pentru Budapesta (care ar fi fost transmis oficialilor maghiari în marja recentei vizite în Ungaria a secretarului de stat american Mike Pompeo), în locul tezelor deja tradiționale privind existența unui complot anti-ucrainean între Budapesta și Moscova.
Expertul ucrainean Ilia Kusa apreciază că problema relansării dialogului dintre Budapesta și Kiev va fi transferată noului președinte și deputaților noii Rade Supreme, care vor fi aleși în urma celor două scrutine (prezidențial și parlamentar) planificate a avea loc în acest an în Ucraina.
