Război pe scară largă, război hibrid sau război electoral în Ucraina?
1. „Zgomotul armelor” – “război pe scară largă”
Potrivit declarațiilor președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko (consemnate astăzi, la o reuniune cu reprezentanții conducerii operativ-strategice a Forțelor Armate ucrainene), Federația Rusă a dislocat în regiunile sale din Vest și Sud-Vest, în imediata vecinătate cu Ucraina, numeroase forțe militare de atac, inclusiv unități de rachete dotate cu rachete tactice Islander (notă: potrivit datelor anterioare ale Ministerului ucrainean al Apărării, Rusia ar fi dislocat în vecinătatea granițelor cu Ucraina 28 de grupări tactice de nivel batalion): “în apropierea granițelor noastre se înființează unități de rachete dotate cu complexe Iskander, iar crearea unor forțe operative de atac pe direcțiile strategice Vest și Sud-Vest nu are nici o legătură cu apărarea Rusiei. Aceste forțe sunt destinate unui atac militar, atac pentru care Kremlinul se pregătește”.
“Amenințarea unui război pe scară largă din partea Rusiei nu este o simplă declarație, este cât se poate de reală, în special în lumina pregătirilor actuale pentru război ale inamicului. Pregătiri pentru un război de acest gen se desfășoară în prezent în regiunile ruse Smolensk, Voronej, Belgorod și Rosotv-pe-Don, precum și în Crimeea”, a declarat Petro Poroșenko.
Alte elemente prezentate de șeful statului ucrainean la reuniunea menționată: Rusia continuă să consolideze comanda Forțelor Strategice unificate Zapad/Vest, în cadrul căreia intră două armate unificate, un corp de armată de tancuri, forțe militare terestre, forțe militare aeriene, forțe militare anti-rachete etc. În cadrul Direcției Strategice Sud-Vest se consolidează Armata 8 unificată, care răspunde de organizarea a două corpuri de armată, dislocate în teritoriile ocupate din raioanele de est ale Ucrainei (Donbass). Rusia continuă procesul de militarizare a acvatoriului Mării Negre, iar în Crimeea a fost creată o puternică mare unitate care conține componente solide terestre, maritime și aeriene, ale cărei efective totale se ridică la cca 30.000 militari.
Președintele a declarat că, pentru a respinge amenințările militare ale Federației Ruse, Ucraina a înființat o serie de noi unități militare (inclusiv de nivel brigăzi) de tip operațional, logistic și de suport tehic și și-a întărit forțele în direcțiile strategice în care au fost evidențiate amenințări provenind din Federația Rusă. De asemenea, Forțele Armate ucrainene și-au consolidat capacitatea de luptă a forțelor anti-aeriene și anti-rachetă. Au fost reconfigurate Forțele Antiteroriste, care au fost înlocuite cu Forțele pentru Operații Mixte.
Potrivit președintelui ucrainean, pe direcțiile în care se înregistrează amenințări potențiale au fost întărite forțele terestre, a fost consolidat sistemul de apărare antiaeriană, a fost mărit parcul de aviație și au fost suplimentate efectivele de luptă ale trupelor de rachete; a fost finalizată structura Forțelor Militare Navale, a fost creată Comanda Infanteriei marine, a fost întărită dotarea componentei de artilerie a apărării de litoral, a fost perfecționată infrastructura navală a Forțelor Militare Maritime în porturile din Marea Neagră și Marea Azov etc. În 2018, în dotarea armatei ucrainene au fost introduse peste 3.000 de unități de armamente noi sau modernizate, cca 500.000 rachete și muniții, 2.000 de unități de armamente individuale de tragere și complexe anti-lunetiști. În dotarea trupelor se află deja armamente precum complexele anti-tanc de mare precizie Korsar, Stugna, Barier, noi armamente destinate infanteriei, sisteme noi de apărare anti-aeriană, tehnică de luptă nouă pentru dotarea formațiunilor de război electronic și comunicații etc.
Președintele Ucrainei a declarat că actualul Complex Militar Industrial al Ucrainei a început producția de serie a tancului modernizat T-64, a reluat producția transportoarelor blindate BTR-3 și BTR-4, realizează modernizarea complexului de rachete anti-tanc Stugna-P, continuă modernizarea sistemelor reactive Grad și Smerci, a finalizat testele pentru variantele modernizate ale complexelor Kub și Tor, a început producția de serie a sistemelor reactive Verba și lansatoarelor pentru complexul Olha etc.
În cadrul aceleiași reuniuni, șeful Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, Viktor Mujenko, a declarat că riscul unei agresiuni militare rusești este la cel mai înalt nivel din anul 2014 până în prezent. Potrivit acestuia, din luna septembrie 2018 ar fi crescut de peste 2 ori numărul de tancuri dislocate de Rusia la cca 18 km de granița cu Ucraina.
Comandantul Forțelor de Operații, generalul-locotenent Serghei Naev, a declarat că Ucraina este gata să respingă atacul Rusiei; deși Rusia are numai în Donbass peste 400 de tancuri, armata ucraineană a fost dotată recent cu numeroase armamente de înaltă precizie.
2. „Războaie hibride și destabilizări”: război hibrid rusesc pentru destabilizarea Ucrainei
Potrivit președintelui Ucrainei, totodată, în ultima perioadă Kremlinul pare a-și fi modificat planurile, trecând ,de la război la destabilizare”: Kremlinul testează în prezent „noi mijloace hibride de atac asupra Ucrainei, în vederea destabilizării situației politice interne a țării”. În acest sens, președintele Ucrainei apreciază că este nevoie de întărirea pazei principalelor obiective de stat.
Mai mult, Poroșenko a declarat că “Ar fi o greșeală să se creadă că apetitul Rusiei se rezumă la Ucraina. Războiul hibrid al acesteia are ca obiectiv modificarea radicală a configurației geopolitice a Europei”.
Anterior, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei / SBU, Vasilii Grițal, a declarat că Federația Rusă încearcă să destabilizeze situația din Ucraina prin intermediul unei “hărți religioase”, organizarea de provocări prioritar în Donbass etc. Obiectivul prioritar al Moscovei ar fi, potrivit acestuia, destabilizarea maximă a situației operative, inclusiv prin atacuri asupra obiectivelor de cult în raioanele de est ale Ucrainei. Vasilii Grițal a declarat că acest plan a fost deja convenit la nivelul Direcției regionale Rostov a Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse / FSB. Acesta a precizat, totodată, că planurile de destabilizare a situației din Ucraina s-ar realiza cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei. Vasilii Grițal: „Curatorii din Rusia ar avea sarcina de a speria reprezentanții acestei Biserici, pentru ca reacția lor să pară cât mai naturală”...
Totodată, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Egor Bojok, a declarat recent că serviciile speciale din Federația Rusă ar fi primit 350 milioane de ruble pentru a realiza operațiuni de amestec în desfășurarea alegerilor parlamentare din Ucraina. Sumele vor fi cheltuite pentru fabricarea de „fake news”, organizarea de promovări, presiuni politice asupra conducerii statului, atacuri cibernetice etc.
3. Aspecte colaterale: “război electoral”?
O serie de experți independenți evidențiază că declarații de acest gen convin din punct de vedere electoral actualului președinte, în calitatea sa de candidat la funcția de șef de stat la alegerile prezidențiale din martie-aprilie 2019. Petro Poroșenko are în centrul campaniei sale electorale triada “Limbă-Armată-Biserică”, iar unul din atu-urile sale în campanie l-a reprezenta poziția intransigentă față de Moscova, respectiv procesul de emancipare politică, ideologică, geopolitică, militară etc. de Moscova a Ucrainei (președintele are imaginea promotorului acestui proces). Din această perspectivă, alimentarea discursului anti-rusesc are, potrivit acestor experți, și calcule electorale imediate, benefice candidatului Petro Poroșenko.
În aceeași zi au fost publicate rezultatele unui raport independent al unor organizații ucrainene (raport care are la bază monitorizări pe o perioadă de doi ani), în care se supozează că “înalți oficiali din cercul lui Poroșenko” ar fi implicați în tranzacții oneroase desfășurate în domeniul încheierii de contracte tehnico-militare. “Prietenii lui Poroșenko fură milioane din fondurile destinate apărării”, ar fi concluzia raportului.
Mai mult, în aceeași zi, unul dintre principalii contra-candidați ai lui Petro Poroșenko la funcția de președinte, Iulia Timoșenko (fost premier al Ucrainei, liderul formațiunii politice „Batkivscina/Patria”), a declarat că președintele Petro Poroșenko se face vinovat de „trădare de țară” și că va începe procedura de demitere din funcție a acestuia. Aceasta l-a acuzat pe președinte și pe apropiații săi de contrabandă cu produse militare (importul de piese de schimb și tehnică militară din Rusia la prețuri artificiale/exagerate). Într-un dosar conex a fost arestat, recent, fostul șef al Statului Major General al armatei ucrainene din perioada președinției lui Viktor Ianukovici, Vladimir Zaman. Potrivit Iuliei Timoșenko, activitatea în acest sens a președintelui s-ar încadra la articolul 111 din Codul penal al Ucrainei (“trădare de țară”).
Dincolo de retorici și interese electorale, potrivit experților ucraineni, în momentul de față imixtiunea rusă în campania electorală din Ucraina este privită ca pe o realitate incontestabilă. Evidențierea acesteia, precum și a războiului hibrid pe care Moscova îl exercită asupra Ucrainei, este benefică unora dintre candidați (d.e. Petro Poroșenko), în timp ce alții speculează hibele și eșecurile actualului sistem politico-administrativ intern din Ucraina, în special corupția, sărăcia, absența reformelor și absența unei viziuni privind dezvoltarea pe termen lung a Ucrainei (d.e. Iulia Timoșenko).
În perioada următoare, tensiunea electorală va atinge noi cote-record în Ucraina, pe măsură ce fiecare dintre cei trei candidați importanți la alegerile prezidențiale din Ucraina (Petro Poroșenko, Iulia Timoșenko și Volodimir Zelenski) încearcă să exploateze instrumentele electorale potrivite apte a-i propulsa în turul al doilea al alegerilor (21 aprilie 2019).
Dr. Dorin Popescu
