Cronicile Mării Negre. Ediția I (prima parte)

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția I, sâmbătă, 3 februarie 2024

 – Partea I  –

I. Cronici albe[2]

• Perspectiva unei confruntări militare directe (război; război convențional) Rusia-NATO. Perspectiva unui război de facto între Federația Rusă și NATO, ca efect al posibilei declanșări, de către Moscova, a unor acțiuni militare directe, similare invaziei pe scară largă din Ucraina, într-o țară membră NATO, rămâne incertă și îndepărtată. Obținerea unor succese militare consecutive și ireversibile ale armatei ruse pe actualul front din sudul Ucrainei, sub forma unor noi ocupări de teritorii pe actualul culoar teritorial din nord-vestul Mării Negre, mărește însă riscul acestei perspective. O confruntare directă cu NATO nu reprezintă o prioritate a actualului proiect imperialist și hegemonic al Moscovei. Federația Rusă nu are resurse pentru fronturi simultane și are încă restante/neîndeplinite numeroase obiective prioritare proprii precum ocuparea teritorială parțială a Ucrainei, înaintarea teritorială de-a lungul culoarului menționat, blocarea accesului Ucrainei la Marea Neagră, realizarea joncțiunii teritoriale cu raioanele transnistrene ale Republicii Moldova. Timp de cel puțin 2-3 ani, resursele și acțiunile Rusiei se vor focaliza pe îndeplinirea acestor obiective, respectiv pe crearea/ocuparea Novorusiei ca parte a proiectului hegemonic URSS 2.0, URSS redivivus.
• Pregătiri pentru război. În același timp, pregătirea pentru război a țărilor NATO, mai ales a celor aflate în proximitatea actualului conflict, este imperativă. România se află nu doar în proximitatea unui conflict, ci și pe direcția principală de înaintare a trupelor ruse, iar riscurile apropierii armatei ruse de granița României, în nord-vestul Mării Negre, cresc constant. Rezistența forțelor armate ucrainene pe acest culoar temporizează înaintarea teritorială a Rusiei, dar nu poate oferi garanții pe termen mediu și lung. Fereastra oportunității unei liniști relative până în momentul în care trupele ruse pot înainta semnificativ pe acest culoar poate fi mai scurtă decât se anticipează în prezent. În acest context, pregătirea sistemică pentru război este obligatorie. Aceasta trebuie să înceapă acum (“ieri”) și trebuie să fie una holistică, de la pregătirea populației pentru apărare la restartarea industriei militare, de la creșterea bugetului alocat apărării la educația patriotică în școli, de la achiziții strategice pentru toate categoriile de forțe la creșterea rezilienței populației în fața campaniilor de dezinformare, de la investiții masive în infrastructura militară la reducerea analfabetismului funcțional și recuperarea încrederii populației în instituții și în proiectul de țară al României. Confiscarea politică și electorală a temei este deosebit de gravă.
• Războiul riscă să devină temă electorală principală în campaniile din 2024. Tema războiului (a celui actual din Ucraina și a celui prezumtiv, Rusia-NATO) va fi abordată/manageriată, în contextul electoral al scrutinelor din 2024, prin multiple deformări și degradări. Interesul pentru adoptarea de măsuri multiple și stratificate care să pregătească mai bine România pentru amenințările directe actuale riscă să rămână pur declarativ sau marginal, în acest context (electoral, pre- și post-electoral).
• Asigurarea securității Republicii Moldova redevine o temă urgentă. În scenariile ce includ obiectivul prioritar al Moscovei de a ocupa largi teritorii în sudul (și estul) Ucrainei prin posibila înaintare a armatei ruse spre Herson, Nikolaev și Odesa, tema asigurării securității Republicii Moldova este prioritară pentru România și aliați. Următoarea țintă prezumtivă a Rusiei, după Ucraina, în cazul menținerii ocupării actualelor teritorii ucrainene și al realizării altor ocupări teritoriale, în regiunile Herson, Nikolaev și Odesa, este Republica Moldova. Scenariul provocării unor conflicte simultane, de către Federația Rusă, în alte spații ale lumii (scenariu evocat recent de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi[3]), pare puțin fezabil în prezent. Cel mai probabil, Moscova își va orienta, aloca și consuma în mod prioritar resursele sale strategice pentru atingerea obiectivelor în acest război.
• Actualul război pozițional din sudul și estul Ucrainei riscă să se cronicizeze pe termen mediu. Cele două părți nu au resursele necesare unei înaintări semnificative/strategice de-a lungul actualei linii a frontului. Ministrul rus a apărării a evocat recent[4] o presupusă inițiativă strategică pe care ar avea-o în prezent trupele ruse în Ucraina, însă înaintările teritoriale ale armatei ruse pe front sunt modeste, iar evaluarea oficialului rus este exagerată. Inițiativa actuală a armatei ruse pe front rămâne una de ordin tactic.
• Demilitarizarea liniei de separare în Ucraina. Președintele rus a evocat recent (în calitate de candidat la președinția Rusiei, în cadrul unei acțiuni electorale[5]) teza necesității demilitarizării liniei de frontieră cu Ucraina, pe teritoriul Ucrainei, astfel încât teritoriile ruse să nu poată fi atinse de loviturile de artilerie ale armatei ucrainene. Dincolo de natura de consum intern/electoral a mesajului, nu excludem posibilitatea ca vehicularea acestei teme în spațiul public să deschidă/anticipeze un set mai larg de pre-condiții pe care Moscova le pregătește pentru un viitor moment al negocierilor. Președintele Putin vede această linie demilitarizată exclusiv pe teritoriul Ucrainei, în oglindă cu perspectiva Ucrainei, care enunța (prin consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak) încă din 2023 obiectivul unei linii demilitarizate în Rusia, în apropierea frontierei, pe o lățime de cca 100 km (zonă demilitarizată, fără baze militare, fără efective de amploare și fără echipamente militare semnificative, eventual sub control internațional; se invocă în mod curent diferite precedente și modele, precum Coreea sau Cipru).
• De la linia demilitarizată la linia de demarcație politică între Rusia și SUA; acordul Putin-Trump. În mediile analitice din Rusia și Ucraina se intensifică predicțiile privind un posibil acord între Vladimir Putin și Donald Trump (în cazul realegerii acestuia ca președinte al SUA) privind reîmpărțirea sferelor de influență și noua ordine mondială. Regimul lui Putin este direct interesat de revenirea administrației republicane la Washington. Efectele politice pozitive pentru Moscova ale revenirii lui Donald Trump la Casa Albă sunt gestionate însă, deocamdată, relativ prudent în presa rusă obedientă Kremlinului.
• Medieri internaționale. Două instrumente de mediere internațională a tematicilor sensibile în dialogul dintre Federația Rusă și Ucraina se mențin, în momentul de față, funcționale. Unul dintre acestea (medierea schimburilor de prizonieri, realizată de Emiratele Arabe Unite) produce efecte chiar și după episodul prăbușirii avionului militar rusesc de transport Il-76 în regiunea Belgorod. Schimburile de prizonieri au continuat[6] după formula 195-195 (militari). Președintele Zelenki a anunțat eliberarea a 207 prizonieri ucraineni (militari și civili) conform acordului de mai sus.
• Așteptări modeste privind întâlnirea Putin-Erdoğan. Un al doilea instrument de mediere internațională, cel realizat de Turcia, poate fi reconfigurat cu ocazia așteptatei întâlniri la vârf Putin-Erdoğan[7]. În ultimele luni, după retragerea unilaterală a Federației Ruse din Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, acest mecanism de mediere nu a mai produs efecte directe. Întâlnirea celor doi lideri poate genera unele consecințe în planul revenirii condiționate a Federației Ruse în acest acord. Negocierile continuă în multiple formate pe această temă. Așteptările generale privind rezultatele acestei întâlniri sunt însă mai degrabă modeste. Predicție: nu se prefigurează rezultate notabile ale noii întâlniri a președinților Rusiei și Turciei.  
• Tensiunile sociale sporesc în Rusia. În pofida aparentei liniști din Federația Rusă, tensiunile sociale sporesc. Tematica socială a mesajelor de consum intern ale președintelui (și ale candidatului la președinția rusă) Vladimir Putin se intensifică, iar măsurile și inițiativele privind menținerea și promovarea prin forță a presupusului consens civic privind războiul împotriva Ucrainei se accelerează; în Adunarea Federală se discută în prezent celebrul proiect de lege care prevede înăsprirea pedepselor legale până la confiscarea averii pentru infracțiuni privind răspândirea fake-urilor privind armata rusă, discreditarea forțelor armate etc. Duma de Stat a aprobat în cea de-a treia lectură[8] proiectul menționat, care, în momentul de față, se dezbate în Consiliul Federației. Proiectul prevede modificarea și completarea în acest sens a Codului Penal.
• Sprijin financiar suplimentar al UE pentru Ucraina. Decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei un sprijin financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro poate reprezenta un impuls pozitiv și un model de succes pentru negocierile actuale din SUA privind deblocarea noului angajament financiar pentru Ucraina (Kievul așteaptă pentru acest an prima tranșă a sprijinului UE, în valoare de cca 18 miliarde euro[9]; o parte din aceasta, în cuantum de 4,5 miliarde euro, ar putea sosi în Ucraina deja în cursul lunii martie a.c.[10]). Pentru perioada următoare, sunt probabile și evoluții privind utilizarea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea suplimentară a Ucrainei, atât acum (în faza de conflict), cât și în faza de reconstrucție.
• Washingtonul poate răspunde pozitiv stimulului primit de la Bruxelles. Sunt așteptări moderate privind rezultatele noilor negocieri din Statele Unite privind cererea suplimentară de urgență a Casei Albe sub formă de fonduri suplimentare pentru Ucraina de cca 61 de miliarde de dolari, cerere a cărei aprobare Partidul Republican o condiționează de modificarea politicii de frontieră. Predicție: în pofida eforturilor și negocierilor în curs, nu pare posibil ca aceste negocieri să conducă la deblocarea acestui nou sprijin financiar pentru Ucraina; retoricile electorale se inflamează rapid în SUA și reduc considerabil perspectivele unor compromisuri salutare pe această temă.
• Memorandum SUA-Ucraina în domeniul consolidării controlului asupra utilizării sprijinului militar. Pentru a înlesni și urgenta negocierile din SUA privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar și a tempera suspiciunile și acuzațiile de corupție în domeniul exploatării armamentelor occidentale, partea ucraineană a semnat recent[11] cu autoritățile americane un Memorandum privind intensificarea controlului utilizării echipamentelor militare primite de Ucraina din SUA. Semnarea acestui document este văzută la Kiev ca un catalizator al lobby-ului forțelor politice pro-Ucraina de la Washington.
• UE găsește soluții pentru blocaje interne. Înlăturarea veto-ului Ungariei privind acordarea noului pachet suplimentar de sprijin al UE pentru Ucraina deschide posibilități similare și sporite ale Uniunii Europene de a depăși obstacole interne similare privind obținerea consensului pe teme conexe sprijinului Ucrainei. Mediile analitice ruse evocă posibile compromisuri făcute de liderii UE în schimbul votului Ungariei (dezbaterea anuală și formularea de propuneri pentru reevaluarea/revizuirea, o dată la doi ani, a Facilității Ucraina) și o continuare a politicii reticente și restrictive a Ungariei privind Ucraina, însă este cert că la Bruxelles sunt soluții pentru blocajele toxice ale Budapestei. Totodată, Ungaria nu va participa la livrările de echipamente militare realizate prin Facilitatea Europeană pentru Pace a UE și nici nu va contribui financiar în cadrul UE pentru astfel de livrări, dar nici nu va bloca funcționarea Facilității.
• Alegerile prezidențiale în Rusia (15-17 martie 2024) se vor derula fără surprize notabile. Așteptările privind acceptarea candidaturii lui Boris Nadejdin[12] (perceput ca și candidat anti-război) sau, mai mult, eventuale scoruri notabile ale acestuia la “alegerile” prezidențiale din martie a.c., sunt nerealiste. Mașinăria electorală a regimului lui Putin a pregătit deja scorul care va fi declarat oficial. Presa obedientă numește deja acest scrutin drept “un referendum pentru încrederea în Putin”. Contracandidații actuali[13] ai lui Vladimir Putin sunt marionete ale regimului sau nu dispun de resursele politice pentru a conta la alegeri.  Predicție: autoritățile electorale din Federația Rusă vor anunța o victorie a candidatului Vladimir Putin cu un scor de 78%-82%.
• Chiar și diminuat/redus, sprijinul tehnico-militar pentru Ucraina continuă. Angajamentul UE de a livra Ucrainei 1 milion de obuze până în martie 2024 nu poate fi onorat integral. Se menționează în scenariile optimiste un maxim de cca 600.000 de obuze la termenul menționat. La ultima reuniune a Consiliului European[14], tema sprijinului tehnico-militar pentru Ucraina a fost reluată cu insistență, discutându-se mai multe variante de sprijin. La nivelul Comisiei Europene au fost formulate recent[15] noi angajamente de sprijin tehnico-militar – livrări de elicoptere, tancuri, mijloace de apărare antiaeriană și muniție de artilerie, conform nevoii convenite la reuniunea extraordinară a Consiliului European de a accelera livrarea de muniții și armamente către Ucraina. SUA au livrat Ucrainei primul lot consistent de rachete cu rază lungă de acțiune tip GLSDB (Ground Launched Small Diameter Bomb, bombe cu diametru mic lansate de la sol, care ar putea compensa numărul limitat de rachete ATACMS). Un nou pachet semnificativ de sprijin tehnico-militar (transportoare blindate, rachete și sisteme de apărare antiaeriană, muniții de artilerie de calibru 155 mm, tancuri de deminare etc.) a fost anunțat și de Germania. Bulgaria a transmis recent primul lot de transportoare blindate către Ucraina, pe baza deciziei Parlamentului bulgar din decembrie 2023. Lituania a transmis recent Ucrainei un nou lot de echipamente militare, inclusiv obuze pentru lansatoare de grenade Carl Gustaf. În mediile politice și la nivelul Ministerului Apărării din Canada se discută posibilitatea livrării de rachete aer-sol CRV7, care erau/sunt planificate a fi distruse. Tendința actuală este cea de a se sprijini construirea, pe teritoriul Ucrainei, cu sprijinul logistic al țărilor interesate, a unităților de producție pentru armamentele și muniția necesare forțelor armate ucrainene.