Cronicile Mării Negre. Ediția II, Partea a II-a

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a II-a, sâmbătă, 10 februarie 2024

Partea a II-a

I. Cronici albe[2]

• Continuă semnele evadării treptate a Republicii Moldova din “lumea rusă” adusă cu tancurile la Chișinău. Administrația prezidențială din Republica Moldova pregătește referendumul pentru aderare la UE preconizat a avea loc în toamna acestui an. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a demarat recent ample consultări cu societatea civilă despre referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană[3]. Seria consultărilor va continua în următoarele săptămâni. Partidul Socialist din Republica Moldova s-a declarat împotriva desfășurării acestui referendum; poziția dură a acestui partid, coroborată cu interesul Rusiei de a rămâne influentă în Republica Moldova prin agenții săi tradiționali de influență, poate genera riscuri politice și sociale în creștere în următoarea perioadă. Tot mai mulți preoți din Mitropolia Moldovei denunță influența rusă asupra acestei biserici și/sau aderă la Mitropolia Barasabiei; continuă tentativele și demersurile de reducere a influenței ruse asupra acestei Biserici și de tatonare a unor soluții alternative ale funcționării Mitropoliei Moldovei. Noul ministru de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, menționează eforturi de construire a unei coaliții internaționale care să operaționalizeze retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova (raioanele transnistrene). Un număr tot mai mare de analiști din Republica Moldova evidențiază inadecvarea soluției neutralității Republicii Moldova la contextul actual regional de securitate, la arhitectura de securitate colectivă și la nevoile de securitate pe termen lung ale Republicii Moldova. Tema denunțării neutralității este încă abordată precaut în mediile de decizie de la Chișinău. Crește nevoia de campanii publice de informare privind beneficiile denunțării neutralității și sprijinul corelat pe care Occidentul îl poate oferi Republicii Moldova în domeniul consolidării capabilităților de apărare.
• Maria Zaharova îl citește pe Octavian Goga (cu alfabet simbolic chirilic). Moscova continuă campaniile de diabolizare sistemică a politicii pro-europene a Chișinăului, din perspectiva mai largă a intenției Moscovei de a discredita vectorul pro-european și de a produce o schimbare de paradigmă la alegerile prezidențiale din toamna anului în curs. Ministerul rus de Externe reprezintă vârful de lance al acestor campanii. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a lansat[4] noi teme de atac informațional asupra Republicii Moldova: „Conducerea moldovenească adoptă tot mai des de la curatorii săi occidentali "cartea de vizită" a acestora - politica standardelor duble… În decembrie 2023, Moldova a refuzat să susţină proiectul de rezoluţie rusesc al Adunării Generale a ONU privind glorificarea nazismului… Ţara se închină la complicii români şi le ridică monumente[5]… Discriminarea pe bază de limbă este în creştere în republică… Represiunea împotriva presei de limbă rusă continuă. Reacţionăm la toate acestea şi nu lăsăm nesupravegheate aceste fapte… Moldovenii nu cred în inexistenta "ameninţare rusă"… Îndemnăm autorităţile de la Chişinău să asculte opinia cetăţenilor lor, a poporului moldovean. Sper că denumirea de "popor moldovenesc" va rămâne în continuare, nu va fi schimbată ca și limba moldovenească, acesta nu va fi numit popor român”.
• Rusia mută piese în jocul pre-electoral de la Chișinău. Ilan Șor este chestionat la Moscova cu privire la sprijinul pe care îl poate oferi pentru blocarea perspectivei europene a Republicii Moldova. Mesaje tot mai sonore din partea fostului bașcan al UTA Găgăuzia, Irina Vlah, sunt auzite în spațiul public, din perspectiva unei posibile candidaturi a acesteia la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Se pregătesc intens în culise Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău și Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova.
• Vizita în România a noului ministru de externe al Republicii Moldova confirmă continuitatea viziunii politice actuale a Chișinăului. Ministrul Mihai Popșoi a avut, în România, o serie de întâlniri relevante, din care reiese că actuala conducere a Republicii Moldova înțelege relevanța relațiilor bilaterale cu România și este interesată de consolidarea acestora. Cel mai probabil, noile tonuri și tușe dure ale Moscovei împotriva conducerii Republicii Moldova provin și urmare a continuității viziunii solide pro-occidentale actuale a Chișinăului, probate și prin derularea acestei noi vizite de nivel. Pentru punerea în practică a noilor angajamente de sprijin ale Bucureștiului („Republica Moldova este în prima linie a războiului hibrid; Republica Moldova nu va fi niciodată singură”)[6], vor fi relevante posibile semnale ferme din Vest privind conectarea Republicii Moldova la eforturile comune de construire a unui sistem stratificat de angajamente multilaterale și naționale pentru securitatea țărilor non-NATO din regiune (actualul model ucrainean – G7 plus angajamente bilaterale) sau replicarea acestui model pentru Republica Moldova.
• Președintele Putin, agent electoral pentru “candidatul” Putin. Președintele Putin îl sprijină pe “candidatul” Putin oferindu-i posibilitatea unui discurs electoral mascat, pregătind în acest sens ediția 2024 a discursului din Adunarea Federală intitulat generic “Starea națiunii”. Se așteaptă susținerea acestui discurs în fața celor două camere ale Adunării Federale, la finele lunii februarie a.c. sau începutul lunii martie a.c. (23.02-08.03.2024). Se așteaptă ca Putin să gloseze pe teme “existențiale” pentru societatea rusă, convocând în acest sens întreaga recuzită mitică, mistică și patriotardă: Rusia în primejdie, Lumea în primejdie, Țarul salvator, armata invincibilă, consensul civic în jurul proiectului de țară și al “operațiunii speciale”, beneficiile lumii ruse, Vestul Colectiv monstruos, nou război de apărare împotriva nazismului, noua ordine mondială multipolară cu Moscova în centrul său, “laptele și mierea” care curg în pachetele sociale, modelul luptei pentru apărare a poporului sovietic care inspiră (și) generațiile actuale etc. Nu anticipăm decizii sau teze care să indice schimbări de paradigmă în desfășurarea sau susținerea războiului.
• Președintele Putin, agent electoral pentru candidatul Donald Trump. Maestrul distorsiunilor trece Oceanul. Președintele Federației Ruse a acordat jurnalistului american Tucker Carlson (fost jurnalist la Fox news) un amplu interviu propagandistic, în care a utilizat ample narațiuni inversate despre istoria Rusiei pentru a justifica invazia pe scară largă împotriva Ucrainei și a făcut largi și multiple trimiteri la încurajarea revizionismului și a dezmembrării statului ucrainean; lista sumară de fake-uri și distorsionări din interviul menționat, văzut de către experți ca fiind o operațiune informațională specială a Kremlinului: Ucraina este un stat artificial, creat la dorința lui Stalin, inclusiv din teritorii poloneze, maghiare și românești… În primii ani de putere sovietică, Ucraina a primit teritorii care din punct de vedere istoric nu au avut nicio legătură cu ea, inclusiv litoralul Mării Negre[7]… Federația Rusă nu a inițiat războiul din 2022… În 2014, Ucraina a declanșat persecuții în Crimeea împotriva celor care nu susțineau lovitura de stat organizată de CIA la Kiev și război împotriva populației din Donbas; lovitura de stat organizată de CIA la Kiev în 2014 a reprezentat o gravă eroare politică… Obiectivul Rusiei în 2022 a fost finalizarea războiului pe care Ucraina însăși l-a declanșat în 2014. Ungurii din Ucraina doresc să își aducă înapoi teritoriile la patria lor istorică... Așa a fost creată Ucraina Sovietică. După cel de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a primit, în plus față de teritoriile care aparținuseră Poloniei înainte de război, o parte din teritoriile care aparținuseră anterior Ungariei și României. Astfel, România și Ungaria au avut o parte din teritoriile lor luate și date Ucrainei Sovietice, și ele rămân încă parte a Ucrainei. Așa că în acest sens, avem toate motivele să afirmăm că Ucraina este un stat artificial, modelat după voința lui Stalin.. Rusia nu are pretenții teritoriale față de Polonia sau Letonia și nu va trimite trupe acolo decât în cazul unei agresiuni împotriva Rusiei. Un război global va aduce umanitatea pe calea distrugerii; Ucraina s-a retras din negocieri la comanda SUA, iar SUA trebuie să corecteze această eroare... Prin interviul acordat lui Tcker Carlson, Putin exploatează maximal oportunitatea de a se adresa direct publicului (conservator) american, care poate decide un viitor președinte american mai “prietenos” cu Putin (Donald Trump). Potrivit oficialilor ruși, interviul respectiv a spart blocada informațională a Vestului. Interviul ar putea favoriza și accentua disensiunile politice privind Ucraina în SUA[8]. Este posibil ca Kremlinul să pregătească o replicare a operațiunii informative speciale Tucker Carlson în Europa. Predicție: în următoarea perioadă, Putin va acorda un interviu similar unui jurnalist / unei publicații / unei agenții media din UE, după modelul patentat în această săptămână.
• Campanii de dezinformare corelate operațiunii informative speciale Tucker Carlson: Presa rusă și instituțiile administrației centrale din Federația Rusă continuă campaniile de dezinformare conexe agresiunii asupra Ucrainei; teme și mesaje prioritare sesizate (enumerare selectivă) în perioada de referință: țările din Occident care sprijină cu livrări de armamente Ucraina sunt vinovate pentru pierderile de vieți omenești în Federația Rusă, pentru distrugerile materiale și distrugerea infrastructurii civile în Rusia etc.[9]; un război SUA / Coreea de Nord va depinde doar de Statele Unite[10]; Polonia se pregătește pentru a acoperi cu rachetele Patriot de pe teritoriul său spațiul aerian al Ucrainei, îndată ce Kievul va primi aeronavele F-17 promise[11]; viitoare avioane F-16 ale Ucrainei vor fi staționate la aerodromul militar de la Mărculești, Republica Moldova; viitoare avioane F-16 ale Ucrainei vor staționa (și) în România, iar de acolo ar putea efectua misiuni de luptă în Ucraina (această posibilitate a fost enunțată și de ambasadorul Federației Ruse în România). Conform Institutului pentru Studiul Războiului „Kremlinul își intensifică retorica în favoarea ipoteticei împărțiri a Ucrainei, profitând de subiecte inofensive și fără legătură, probabil în încercarea de a normaliza narațiunea spargerii Ucrainei în spațiul occidental”.
• Lupta pentru palate în condițiile schimbării din funcție a premierului georgian a început deja la Tbilisi. Conform predicțiilor noastre anterioare, lupta pentru palate în condițiile schimbării din funcție a premierului georgian a început deja la Tbilisi. Mai mulți oficiali georgieni[12] au reiterat, în contextul episodului privind confiscarea, de către Serviciul de Securitate al Georgiei, a unor dispozitive explozive ucrainene ce urmau a ajunge pe teritoriul Federației Ruse, că autoritățile de la Kiev desfășoară acțiuni provocatoare cu scopul de a atrage Georgia în actualul război din Ucraina, împotriva Federației Ruse. Cele mai grave acuze au fost aduse de premierul desemnat al Georgiei, Irakli Kobakhidze, potrivit căruia Kievul încearcă să deschidă în Georgia al doilea front în războiul declanșat de Rusia în Ucraina[13], iar episodul menționat ar confirma aceste demersuri ale părții ucrainene. Oficialii ucraineni au solicitat liderilor politici georgieni să se abțină de la politizarea episodului menționat. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a acuzat membrii guvernului georgian de atitudini și declarații antioccidentale. În context, aceasta a declarat că o eventuală bază militară rusă în regiunea separatistă Abhazia ar reprezenta o ameninţare la adresa securităţii Georgiei. Președinta Georgiei nu dispune de pârghiile constituționale necesare pentru a bloca învestirea noului premier georgian. Acesta a primit deja votul de încredere al parlamentului de la Tbilisi și a anunțat lista de miniștri[14]; singurul ministru schimbat din funcție este cel al Apărării (noul ministru de resort este Irakli Chikovani). În aceste condiții, climatul politic se va tensiona și mai mult în Georgia, iar acțiunile și declarațiile pro-ruse ale executivului georgian vor sabota permanent apropierea Georgiei de Uniunea Europeană.
• Armenia își continuă cursul de ieșire de sub influența rusă. Presa rusă aservită Kremlinului evidențiază continuarea cursului Armeniei de ieșire de sub influența rusă. Recent[15], premierul armean Nikol Pașinian a reierat declarațiile potrivit cărora Armenia nu se mai poate baza pe Rusia pentru apărare, întrucât aceasta și-a încălcat în mod repetat angajamentele de sprijin militar. Potrivit acestuia, Armenia nu va mai achiziționa armanente rusești și va stopa colaborările cu Rusia în domeniul tehnico-militar, măsură la care Rusia va reacționa dur, având în vedere conexiunile multiple în domeniu dintre cele două țări[16]; în momentul de față, complexul militar-industrial al Armeniei este conectat maximal la cel al Federației Ruse. Armenia va adopta până la finele anului în curs o nouă Concepție privind apărarea, care va revizui formatele de interacțiuni și colaborare externă în domeniul apărării. Pașinian a evocat și posibilitatea denunțării explicite, de către Armenia, a apartenenței sale la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, structură regională condusă de Moscova. Cel mai probabil Moscova analizează în momentul de față măsuri reactive față de premierul armean. Se anticipează producerea/favorizarea protestelor anti-guvernamentale la Erevan. 

II. Coduri roșii[17]

• Federația Rusă ar planifica un atac masiv în estul Ucrainei. O serie de experți militari insistă asupra tezei unui atac elaborat al armatei ruse în estul Ucrainei, cel mai probabil pe direcția Kupiansk, cu obiectivul de realizare a unor noi ocupări teritoriale care să fie utilizate în plan electoral de “candidatul” Putin la alegerile prezidențiale din 15-17 martie a.c. Apreciem drept reduse posibilitatea și succesul unui atac de acest gen. “Candidatul” Putin nu mai are nevoie de “flori la butonieră”: și-a asigurat participări la scrutin reduse numeric și fără relevanță în plan public, politic și/sau electoral ale competitorilor săi, iar “miliția” electorală a Kremlinului pare a-i fi stabilit deja scorul (predicția noastră anterioară: 78%-82%). Liniile de apărare ale forțelor armate ucrainene în est sunt puternice, intențiile tactice de atac ale armatei ruse pot fi identificate în prealabil (a scăzut semnificativ capacitatea de disimulare a direcțiilor de atac, pe fondul succeselor notabile ale noilor tehnologii militare), redispunerea rapidă a forțelor de-a lungul liniei de front este încă posibilă inclusiv pentru forțele ucrainene, nișa pentru ofensive de natură strategică ale ambelor forțe combatante este încă redusă, iar orașe precum Harkov nu pot fi cucerite prin simple ukazuri cu termen scurt, în pofida temerilor privind existența unei rezerve de cca 50.000 de militari ruși în zona de est[18], (despre care se spune că ar fi) pregătită pentru a interveni în cazul unei decizii privind susținerea unei ofensive pe direcția Kupiansk sau în imediata vecinătate a acesteia (potrivit datelor oficiale militare ucrainene, cca 40.000 de militari ruși acționează deja în mod permanent, în prima linie, pe direcția respectivă, unde au existat numeroase încercări anterioare – ratate – de spargere a frontului). 
• Noi măsuri de pregătire pentru război și noi declarații îngrijorătoare în Europa privind riscul unei confruntări directe cu Rusia. În mai multe țări europene, printre care Letonia și Polonia, s-au înregistrat noi declarații și măsuri privind necesitatea/nevoia consolidării pregătirii pentru război a populației și teritoriului. În Letonia a fost decisă măsura revenirii la serviciul militar obligatoriu, pentru descurajarea Federației Ruse. Ministrul leton de externe a precizat că această măsură[19] va duce la consolidarea rezervei active a țării; potrivit acestuia “o amenințare militară directă la adresa țărilor membre NATO nu există în prezent, însă acest lucru nu înseamnă că amenințarea nu se va produce, iar Letonia pur și simplu trebuie să fie pregătită”. Declarații similare privind nevoia consolidării pregătirii pentru război au fost consemnate și în Polonia. Vice-premierul și ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că nu poate exclude un viitor război cu Rusia, iar Polonia trebuie să fie gata de orice scenariu[20].

III. Alerte gri[21]

• Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: posibilitatea ocupării localității Avdiivka de către trupele ruse; menținerea inițiativei tactice a acestora de-a lungul liniei frontului; menținerea atacurilor combinate cu rachete și drone rusești asupra obiectivelor militare și civile din Ucraina; intensificarea acestor atacuri în preajma alegerilor prezidențiale din Rusia  (15-17 martie a.c.) și chiar a împlinirii a doi ani de la invazia împotriva Ucrainei (24 februarie a.c.); amânarea/tergiversarea/ratarea unui acord bipartizan în SUA pe tema noului pachet de sprijin pentru Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova și Armenia; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări europene, în contextul electoral pan-european și al creșterii rapide a apetitului contestatar în unele țări membre UE.

IV. Lebede negre[22]

• Liderul turc ar putea anunța cu ocazia vizitei omologului său rus în Turcia (martie-mai a.c.) un mandat/acord din partea președintelui rus pentru inițierea unor negocieri bilaterale ruso-ucrainene de încetare temporară a focului sau chiar de pace.
• Convenirea unui acord bipartizan în SUA pe tema noului pachet de sprijin pentru Ucraina.
• Blocarea accesului lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA.
• Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.
• Vot masiv anti-Putin și anti-război al cetățenilor ruși la alegerile prezidențiale de la 15-17 martie 2024.
• Comutarea războiului din Ucraina pe butonul negocieri.

V. Starea predicțiilor (confirmarea predicțiilor din Cronica anterioară):

Două predicții (invalidarea candidaturii lui Boris Nadejdin și blocarea noului sprijin financiar american pentru Ucraina) s-au confirmat.

Alte două predicții (nu se prefigurează rezultate notabile ale noii întâlniri a președinților Rusiei și Turciei; autoritățile electorale din Federația Rusă vor anunța o victorie a candidatului Vladimir Putin cu un scor de 78%-82%) sunt în așteptare.