Cronicile Mării Negre. Ediția a VI-a, Partea I

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a VI-a, sâmbătă, 9 martie 2024

I. Cronici albe[2]

• Republica Moldova – eforturi de creare a unui sistem colectiv de aranjamente, angajamente și garanții de securitate și apărare. Așa cum anticipam, Republica Moldova face primii pași spre crearea unui sistem colectiv de aranjamente, angajamente și garanții de securitate și apărare. Președinta Maia Sandu a vizitat recent punctele-cheie ale sprijinului extern al Republicii Moldova – Bucureștiul și Parisul. La Paris, recent[3], președintele Franței Emmanuel Macron s-a angajat[4] să contribuie la consolidarea rezilienței și capacităților Republicii Moldova în toate domeniile și să mobilizeze partenerii internaționali pentru susținerea suveranității, rezilienței și securității Republicii Moldova. În acest sens, Franța și Republica Moldova au semnat un Acord de cooperare în domeniul apărării. Parisul este gata să contribuie la o reglementare pașnică și durabilă a conflictului trasnistrean (“la momentul cuvenit”), inclusiv printr-o asistență tehnică pentru distrugerea stocurilor de muniții de la Cobasna. În aceeași zi, cele două state au semnat o Foaie de parcurs economică bilaterală (Foaia de parcurs privind cooperarea economică pentru 2024-2029), care prevede stimularea schimburilor comerciale, diversificarea cooperării, creșterea investițiilor private franceze în Republica Moldova, sprijin în domeniile resurselor naturale, sistemului de irigații și transportului feroviar. Evaluări: Alături de România, Franța rămâne principalul actor statal european cu acțiune coerentă în direcția protejării intereselor, securității, suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Numeroase semnale și inițative recente în acest sens confirmă disponibilitatea Franței de menținere și creștere a sprijinului pentru Republica Moldova. Aceste inițiative pot fi multiplicate la nivelul altor actori statali din Europa față de Republica Moldova, putând avea caracter mobilizator.  
• Acordul de colaborare în domeniul apărării dintre Franța și Republica Moldova[5] prevede deschiderea, în lunile următoare, a unei Misiuni franceze de apărare permanente la Chișinău ca primă etapă concretă a sprijinului Franței în domeniu. Această Misiune va identifica nevoile suplimentare de sprijin ale Republicii Moldova în domeniul apărării. Acordul include modernizarea capacităților militare ale Republicii Moldova, instruirea personalului militar, sprijin pentru achiziționarea de noi echipamente militare. Noul acord de cooperare în domeniul apărării acoperă domenii importante pentru sistemul de apărare precum politicile de apărare, participarea în misiuni și operațiuni internaționale, tehnologiile informaționale și telecomunicațiile militare, topografia militară, gestionarea resurselor umane, formarea lingvistică, logistica, medicina militară, gestionarea financiară și bugetară. Republica Moldova a anunțat recent achiziționarea unor noi echipamente de supraveghere aeriană de fabricație franceză (un radar GM200, fabricat de concernul Thales). Franța va realiza totodată un audit al mijloacelor de apărare aeriană de care dispune R. Moldova și al necesarului în acest domeniu.
• Reapar mediatorii pe arena internațională; crește presiunea pentru negocieri. China și Turcia își reînnoiesc substanțial oferta de a media posibile negocieri directe de pace între Federația Rusă și Ucraina. Beijingul s-a oferit din nou să joace rolul de mediator al negocierii politico-diplomatice a războiului din Ucraina; prima tentativă a acesteia[6] a fost un fiasco total. Trimisul special al Chinei efectuează, în acest sens, un turneu diplomatic la Moscova, Kiev și mari capitale europene. Președintele turc Recep Erdoğan recidivează narativ, insistând asupra nevoii de mediere și asupra oportunității unor noi discuții între părți, pe tema unui posibil nou armistițiu sau chiar a unui acord-cadru politic. Vizitele președinților ucrainean[7] și rus[8] la Ankara sunt văzute de către președintele turc ca oportunități pentru lobby în această direcție. Recent, și Papa Francisc, șeful Bisericii Catolice, s-a alăturat propunerilor privind crearea de condiții pentru negocieri de pace, enunțând intenția Sfântului Scaun de a se asocia (din nou) presiunii pentru negocieri a unei părți a comunității internaționale[9]. Declarațiile acestuia privind “curajul ridicării steagului alb de către Ucraina” au generat ample critici la Kiev și în unele capitale europene. O reacție promptă și clară de condamnare a acestei poziții a venit inclusiv din partea Ministerului de Externe al Poloniei.  Predicție: cele două inițiative de mediere (ale Turciei și Chinei) vor eșua; partea ucraineană este orientată spre desfășurarea Summitului Păcii, în co-organizarea Ucrainei și Elveției, fără participarea Rusiei și cu discutarea prioritară a viziunii de pace a Ucrainei, bazate pe Formula Păcii; totodată, Moscova nu crede în calitatea de mediator a Elveției.
• Vizita lui Zelenski în Turcia reduce șansele de mediere ale Turciei. Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Turcia a redus considerabil (având în vedere declarațiile fără echivoc în acest sens ale liderului ucrainean) șansele Turciei de a juca din nou un rol de mediator în soluționarea politico-diplomatică a războiului din Ucraina. Prezent la Ankara, președintele ucrainean a transmis că, într-o primă etapă, comunitatea internațională va stabili cadrul general pentru posibila soluție politico-diplomatică a războiului din Ucraina (la prima ediție a Forumului Internațional dedicat păcii, care va avea loc, în Elveția, la nivel de șefi de stat și de guvern, în organizarea Elveției și Ucrainei), iar într-o a doua etapă Federației Ruse i se va transmite acest plan. Oferta Turciei de a juca în mod autonom ca mediator al dialogului dintre Ucraina și Rusia (precum în martie 2022), prin facilitarea reluării dialogului și negocierilor directe dintre cele două părți, la Ankara, nu este acceptată de Ucraina. Vizita președintelui rus Vladimir Putin la Ankara, prevăzută a avea loc în primăvara acestui an, nu va schimba nimic din actuala perspectivă. Estimări: Turcia nu are șanse semnificative de a media dialogul dintre Ucraina și Federația Rusă privind încheierea unui armistițiu de încetare a focului / (respectiv, a) unui acord de pace. Ucraina își concentrează eforturile, în această perioadă, pentru organizarea Summitului Păcii, în Elveția, pe baza Formulei Păcii promovate de președintele Zelenski.
• Vizita președintelui Zelenski în Turcia[10] poate facilita creșterea și diversificarea sprijinului tehnico-militar al Turciei pentru Ucraina. Recent, compania turcă Baykar a început construcția pe teritoriul Ucrainei a uzinei de producție a dronelor model TB2 și/sau TB3[11]. Liderul de la Kiev a vizitat și șantierul naval unde se construiesc corvete pentru a fi livrate Forțelor Militare Navale ucrainene. O discuție mai amplă privind consolidarea cooperării tehnico-militare dintre Turcia și Ucraina a avut loc între președintele ucrainean și reprezentanți ai companiilor turcești din domeniul industriei de apărare. Vizita poate conduce, într-un scenariu pozitiv maximal, la crearea premiselor pentru un nou acord (multilateral), mediat de Turcia, pe tema securității navigației în zona Mării Negre, acord care ar permite Ucrainei reluarea exportului de cereale pe aceste rute. Evaluări: Convenirea unui nou acord similar fostei Inițiative pentru transportul de cereale în Marea Neagră, pe baza unor negocieri mediate de Turcia, pare un obiectiv mai fezabil decât cel privind medierea, de către Erdoğan, a dialogului ruso-ucrainean pe tema unui armistițiu de încetare a focului sau a unui acord-cadru de pace între Ucraina și Federația Rusă.
• Noua inițiativă a Franței privind crearea unei coaliții care să trimită în Ucraina personal militar necombatant continuă să genereze poziționări diferite în marile capitale occidentale – în UE, SUA și NATO. Au fost consemnate declarații de sprijin ale acestei inițiative în Polonia și țările baltice. Nu se exclude formarea unei coaliții de state europene în acest domeniu, cu participarea Franței, a Poloniei, a țărilor baltice și a unor state din vestul și nordul Europei, care ar putea trimite în Ucraina personal militar necombatant, pentru efectuarea unor misiuni militare în afara zonei de conflict (paza și supravegherea capabilităților militare, instruirea militarilor ucraineni etc.). În acest sens, președintele Franței a multiplicat acțiunile de sprijinire a Inițiativei, organizând, complementar Conferinței de la 26 februarie a.c., întâlniri cu liderii opoziției franceze și o reuniune online a miniștrilor apărării și de externe din țările europene.
• Demobilizarea parțială (a recruților aflați pe front încă de la începutul invaziei ruse) este convenită; se amână noua mobilizare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat recent un decret potrivit căruia militarii care luptă pe front încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă vor fi demobilizați în perioada aprilie-mai a.c. Decretul îi vizează pe recruții care erau în serviciul militar la momentul izbucnirii ostilităților cu Rusia, în februarie 2022[12]. În timpul examinării inițiativei legislative respective în Rada Supremă, a fost adăugată o prevedere prin care se acordă personalului militar demobilizat o perioadă de 12 luni până la momentul în care acesta va putea fi mobilizat din nou[13], pe baza legislației în vigoare. Totodată, se amână sine die discutarea, în Rada Supremă, a noului proiect de lege privind mobilizarea, proiect care are ca obiectiv înnoirea și creșterea resursei umane care luptă pe frontul actual din sudul și estul Ucrainei.
• Noi coaliții multinaționale pentru Ucraina în formatul Ramstein. În formatul Ramstein au fost luate, recent, decizii privind constituirea de alianţe/coaliții multinaționale în domeniul artileriei, deminării, aviaţiei şi vehiculelor blindate. La programul de deminare participă 20 de state. Statele Unite, împreună cu Danemarca și Olanda, coordonează activitatea Coaliției de aviație, iar cu Franța – activitatea Coaliției de artilerie. La activitățile formatului Ramstein participă în prezent 56 de state.
• Coaliția dronelor, constituită, la nivel multinațional, pentru multiplicarea sprijiniului acordat Ucrainei în acest domeniu, și-a început activitatea. Mai multe țări precum Marea Britanie, Letonia, Canada, Suedia, Danemarca. Germania, Lituania, Letonia, Olanda și-au anunțat disponibilitatea de a face parte din Coaliția Capabilităților aeronavelor fără pilot a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, coordonată de Letonia și Marea Britanie. Coaliția (constituită în ianuarie a.c. în cadrul Grupului de contact pentru problemele de apărare ale Ucrainei, formatul Ramstein) vizează atât coordonarea livrărilor de drone către Ucraina, cât și sprijinirea capacităților de producție de drone pe teritoriul Ucrainei. În perioada următoare, Canada va livra suplimentar Ucrainei peste 800 de drone create de compania Teledyne FLIR.
• Noi țări se asociază Coaliției pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, coaliție coordonată de Franța și Germania. Recent, Norvegia și-a exprimat disponibilitatea de a participa la această coaliție. Obiectivul prioritar al Coaliției îl reprezintă consolidarea capacității integrate a apărării antiaeriene și antirachetă a Ucrainei. Din Coaliție ar face parte în prezent 15 state. Coaliția este concepută pentru a oferi sprijin pe termen lung Ucrainei în domeniul apărării aeriene la sol. Dotarea Forțelor Armate ale Ucrainei cu sisteme de apărare aeriană reprezintă prioritatea absolută a acestei Coaliții.
• Se pregătește lotul UE de muniție pentru Ucraina. Inițiativa Cehiei, de achiziție a cca 800.000 de unități de muniție din țări terțe pentru nevoile Ucrainei, este în curs de finalizare. Recent, UE a anunțat că au fost îndeplinite toate procedurile privind achiziția a 800.000 de unități de muniție pentru Ucraina; acestea (cca 500.000 unități de muniție de calibru 155 mm și cca 300.000 de unități de calibru 122 mm) vor fi livrate Kievului în următoarele săptămâni. Vizita președintelui francez la Praga a accelerat aceste planuri[14]. Valoarea estimată a achiziției este de cca 1,5 miliarde dolari. Au promis fonduri în acest sens, alături de sprijinul acordat de Cehia și de Franța (ultima a decis recent să sprijine inițiativa Pragăi, în pofida rezervelor inițiale) Olanda, Germania, Canada, Danemarca, Lituania, Letonia (fondurile provin din sprijinul financiar suplimentar al țărilor interesate, nu din Fondul pentru Pace al UE).
• Planuri europene de sprijin tehnico-militar pe termen mediu și lung pentru Ucraina. Compania cehă Czechoslovak Group (CSG)[15] va produce muniții pentru Ucraina și va înființa, împreună cu holdingul ucrainean UkrOboronProm, companii mixte de producție de muniții și echipamente militare, după modelul companiei germane Rheinmetall (uzină comună cu UkrOboronProm de producție și reparații tancuri; uzina aparține Ucrainei, iar conducerea este asigurată de partenerul german, care are 51% din acțiuni). Conducerile celor două holdinguri au în vedere producția comună de muniții de artilerie, muniții antitanc, precum și de tehnică grea. Termenele actuale prevăd constituirea noilor companii mixte până la finele anului în curs și lansarea producției în cca 2-3 ani. Prezentarea/lansarea[16] Strategiei UE în domeniul industriei militare va impulsiona crearea și diversificarea instrumentelor de sprijin tehnico-militar pentru Ucraina, pe termen mediu. Nucleul Strategiei îl reprezintă Programul de dezvoltare a industriei europene de apărare pentru perioada 2025-2027, pentru care este prevăzut un sprijin financiar de cca 1,5 miliarde euro. Într-o a doua etapă, după 2027, UE va trece la unificarea etapizată a industriei de apărare și trecerea ei de sub control național sub controlul Comisiei Europene.
• Armata rusă își continuă inițiativa tactică pe toată lungimea frontului din Ucraina. Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a vizitat frontul recent[17]. Armata rusă continuă înaintări lente pe mai multe direcții de atac și, simultan, consolidarea pozițiilor ocupate de forțele proprii în zona Avdiivka. Sunt tentative în creștere de înaintare pe direcțiile consacrate – Bahmut, Avdiivka, Kupiansk. Predicții: nu se întrevăd înaintări rapide ale armatei ruse pe nici o direcție tactică; cel mai probabil, armata rusă își configurează resursele în vederea pregătirii unei ofensive de proporții, care poate fi inițiată în mai-iunie a.c.
• Sporesc capabilitățile Ucrainei de lovire a unor ținte pe teritoriul Federației Ruse și în Peninsula Crimeea. Crește dotarea Forțelor Armate ucrainene cu rachete, drone și muniție de artilerie, tehnologii IT de dirijare a loviturilor. O dovadă în acest sens o reprezintă intensificarea recentă a loviturilor efectuate cu succes de armata ucraineană asupra unor ținte aflate inclusiv pe teritoriul Federației Ruse; prin aceste lovituri au fost scoase din funcțiune mai multe obiective militare și industriale rusești, inclusiv unele de natură strategică.