Alegerile prezidențiale din Finlanda

Dorin Melnic

          Pe 11 februarie a.c. a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Finlanda, acestea fiind câștigate de Alexander Stubb, candidatul Partidului Coaliției Naționale, de centru-dreapta, cu 51.6% din voturi. Pekka Haavisto, oponentul său și membru al Partidului Verde, a obținut 48.4% din voturi.

          Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, președintele Finlandei deține puterea executivă în elaborarea politicii de securitate, în special atunci când are de-a face cu state din afara Uniunii Europene, cum ar fi SUA, China și Rusia.

          Principalele subiecte ale alegerilor au fost problemele de ordin extern, cum ar fi recenta aderare a Finlandei a NATO, politicile viitoare față de Rusia, consolidarea cooperării bilaterale cu Casa Albă și nevoia de a continua sprijinul pentru Ucraina atât cu asistență militară, cât și umanitară.

          Sub umbrela Alianței Nord-Atlantice, noul șef de stat al Finlandei va începe un mandat de șase ani în martie a.c., într-o situație geopolitică diferită în Europa față de cea în care a început președintele actual Sauli Niinistö în 2018.

          Stubb este în favoarea unei colaborări profunde între Helsinki și NATO, cum ar fi prin ideea de a fi plasate trupe permanente ale Alianței Nord-Atlantice pe teritoriul finlandez și de a fi permisă transportarea de arme nucleare prin țară. El nu sprijină însă depozitarea acestor arme în Finlanda. ,,Uneori, o armă nucleară poate fi o garanție a păcii’’, și-a exprimat opinia Stubb.

          Federația Rusă a amenințat Finlanda cu represalii ca răspuns la aderarea sa la NATO din data de 4 aprilie 2023 și la încheierea unui acord de cooperare în domeniul apărării între Helsinki și Washington (semnat în luna decembrie a anului trecut).

          Haavisto, fiind și ministru de externe care a servit și ca negociator de pace al Națiunilor Unite, este cunoscut drept apărător al drepturilor omului și a cerut o abordare mai prudentă în agenda sa prezidențială.

          Acesta a dorit menținerea interdicției Finlandei asupra armelor nucleare pe teritoriul său și consideră că o desfășurare permanentă a trupelor NATO nu își are rostul pentru situația actuală de securitate.

          În plus, Haavisto s-a arătat mai reticent decât Stubb față de permiterea unei prezențe militare finlandeze în arhipelagul Åland, la Marea Baltică, important din punct de vedere strategic, ceea ce ar inversa o politică națională aflată în vigoare din 1856.

          Cu o atitudine destul de pragmatică, Stubb se așteaptă ca Moscova să vină în cele din urmă la masa negocierilor pe tema Ucraina, atâta timp cât se menține ,,presiunea internațională’’ asupra președintelui rus Vladimir Putin. ,,Rămân la părerea că singurul lucru pe care el (Putin) îl înțelege este puterea. Va ataca odată ce vede că arăți orice semn de slăbiciune’’, a comentat Stubb. ,,Când vom începe să ne orientăm spre negocieri de pace, va trebui să știm să ne purtăm dur cu Rusia, căci știm foarte bine că rușii au încheiat mai multe acorduri la începutul anilor 90’ în care s-au angajat să respecte integritatea teritorială a statului ucrainean și este evident pentru toți cum s-a terminat’’.

          În vreme ce războiul a intrat în al treilea an de desfășurare și Ucraina are o tot mai mare nevoie urgentă de muniție, liderii pro-Kiev din Europa se străduiesc să vină cu soluții.

          Stubb, care a fost și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, a cerut instituțiilor globale precum fostului său birou să își ,,schimbe statutul’’, astfel încât contractorii din industria apărării să poată ,,începe să plătească comenzi mari împreună’’.

          La fel ca mulți alți analiști ai apărării, noul președinte al Finlandei a considerat producția de muniție drept ,,o provocare în întreaga Europă”, dar este optimist că „baza industrială a continentului poate fi mai bine restructurată”, menționând că Ursula Von der Leyen, președintele Comisiei Europene, urmează să prezinte curând un document politic pe acest subiect.  

          În situația actuală, experții spun că, în noua sa funcție, Stubb va trebui să fie vigilent la încercările Kremlinului de a face presiuni asupra Finlandei pe parcursul mandatului său, mai ales prin incursiuni în spațiul aerian sau atacuri cibernetice.

          ,,Autoritățile trebuie să țină cont de faptul că Rusia va dori să testeze Finlanda în diverse feluri’’, a spus Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale.

          Moscova a fost acuzată că a orchestrat sosirea unor valuri de imigranți din Orientul Mijlociu la granița Rusiei cu Finlanda în această iarnă, tactici care ar putea fi reluate și în viitorul apropiat.