Turcia propune din nou găzduirea de noi negocieri de pace ruso-ucrainene

Alexandru Crenganiș

Turcia i-a propus recent ministrului rus de externe Serghei Lavrov, în timpul Forumului Diplomatic de la Antalya, să găzduiască noi negocieri de pace ruso-ucrainene, atunci când cele două părţi în conflict vor fi pregătite.

La începutul Forumului, Lavrov și omologul său turc, Hakan Fidan, au avut o întâlnire în cadrul căreia Fidan a scos în evidență disponibilitatea Turciei de a găzdui noi tratative, chiar dacă cele din 2022 nu au avut succesul scontat.

La acele negocieri din martie 2022 a făcut referire şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus că acestea au fost la acea vreme o “mare oportunitate”, dar au fost sabotate, fără a oferi alte detalii.

În același timp, Erdogan și-a declarat sprijinul „în principiu” faţă de planul de pace în zece puncte prezentat în anul 2022 de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ce prevede retragerea necondiţionată a trupelor ruse din Ucraina, dar a cerut „mai multă diplomaţie”.

Răspunzând noii propuneri venite din partea Turciei, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a lăudat iniţiativa, dar a adăugat că încă nu s-au schimbat condiţiile „operaţiunii militare speciale”, expresia prin care preşedintele rus Vladimir Putin se referă la războiul din Ucraina.

Ministrul rus a acuzat SUA pentru recentele atacuri ucrainene asupra unor ţinte pe teritoriul rus, în special rafinării şi depozite petroliere, atacuri despre care Lavrov spune că „nu puteau fi efectuate fără participarea experţilor americani”. Potrivit lui Lavrov, în Ucraina nu sunt doar mercenari străini, ci şi militari profesionişti, inclusiv din SUA, Marea Britanie şi Franţa, care asistă armata ucraineană în folosirea unor arme cum ar fi dronele şi rachetele.

Lavrov a dat asigurări că Rusia nu are nicio intenţie să atace vreo altă ţară din Europa de Est. „Nu avem astfel de planuri şi nici nu putem avea. Însă americanii au. Pentru că ei simt că Europa se îndepărtează de ei. Europa a devenit principala victimă a politicii de atragere a Ucrainei în NATO”, consideră şeful diplomaţiei ruse.

Lavrov a făcut și o serie de declarații privind Republica Moldova. Acesta  a declarat că „regimul de la Chișinău calcă pe urmele celui de la Kiev, anulând tot ce are legătură cu Rusia”. Oficialul rus a făcut referire la solicitarea de protecție lansată recent de Congresul deputaților din Transnistria.

Tiraspolul a acuzat Chișinăul de genocid și de exercitarea unor presiuni economice.

Lavrov a îndemnat „regimul de la Chișinău, condus de cetățeni români” să reia negocierile în format 5+2. Acestea, adaugă el, ar proteja drepturile transnistrenilor, păstrând totodată integritatea teritorială a Republicii Moldova.

În replică, șeful diplomației R. Moldova Mihai Popșoi a transmis că Republica Moldova este un stat democratic pentru care libertatea și respectarea drepturilor omului sunt valori fundamentale.

”Ministrul Lavrov și regimul de la Kremlin nu au niciun drept moral de a ține lecții despre democrație și libertate. Țara care închide în închisori politicienii din opoziție și îi omoară, atacă nejustificat vecinii, nu poate oferi lumii nimic decât sânge și durere. Reamintim ministrului Lavrov că, în Moldova, politicienii sunt aleși în cadrul unor procese electorale libere și transparente, recunoscute internațional, unde fiecare candidat beneficiază de drepturi egale, spațiu adecvat pentru campanie și posibilitatea de interacțiune directă cu alegătorii. Este important ca ministrul Lavrov să se informeze corect despre situația din regiunea transnistreană, unde peste 70% din producția și serviciile locale sunt exportate către statele membre ale Uniunii Europene. Republica Moldova este un stat democratic pentru care libertatea și respectarea drepturilor omului sunt valori fundamentale. Construim un viitor european pentru toți cetățenii noștri, indiferent de limbă și etnie, pentru a trăi în pace și prosperitate”.

Aceste declarații arată că situația râmâne destul de tensionată în regiune. Situația pe front în Ucriana devine din ce în ce mai volatilă, dar în același timp nimeni nu știe ce va face Moscova după încheierea/înghețarea războiului din Ucraina.